Categorii grele: Termice
March 4, 2019
| Renovat de 2 săptămâni

Urzeala temperaturilor de încălzire în pardoseală

Eminescu: Bogdan

Care este diferența ideală dintre tur și retur? Există ideal cu temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală? Temperatura maximă a agentului 007 cât poate fi prin țevi? Folosim actuatoare cu deltaT fix: 4K, 7K?
Reglare temperatură pe 30°C, pe 40°C? Decât să piardă omu’ vremea pe forumuri și să regleze manual, nu mai bine lăsăm un biet senzor exterior și/sau interior să-și facă mersu’?

Adaptare = șapă și aer constante, NU putere și deltaT constante!
Degeaba forță (kW centrală termică & extra-pompe) dacă nu „cap”.


Urzeala temperaturilor?
Dacă nu e timp de citit, pun aici concluzia.

– Pentru o șapă continuu & egal încălzită, simultan c-un aer constant în casă, cumpără centrală termică, sau pompă de căldură cu modulareee mare și cu adaptare a temperaturii agentului în timp real!
– Renunță „chiar acum” la grupurile de amestec și temperatură agent 007 veșnic aceeași!
– Fă retur, emag secțiunea fashion, cu actuatoarele deltaT fix for ever, auto-echilibrare hidra, chipurile!
– Poți lăsa pompa centralei să recircule la nesfârșit. De-aia ai dat banii pe ea. În plus, o ajuți să-și atingă scopu-n viață: să recirculeee apa. Pe turație minimă, când arzătorul e oprit, consumă 9 Wați, cât 4 actuatoare.
– Oricum. Dăm 2.000 € pe-o automatizare să oprească o pompă de 200 lei, ce-ar consuma 9 Wați? De ce dăm banii pe super centrala aia nemțească? Că-i pleacă pompa-n anu’ 2?
– Dacă nu ai pașii gândiți smart din proiectare, pune o automatizare Smatrix de la Uponor!
Adaptare = șapă și aer constante, NU putere și deltaT constante! 😉

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Forum

Mă omoară clienții cu:
„Am citit pe forum că diferența ideală între tur și retur este 4K.”
„Am citit pe forum că nu poți merge în pardoseală peste 45°C.”
„Am citit pe forum că temperatura ideală pe tur este 40°C.”

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Pe scurt

Să n-o lungesc, ca de obicei. Heh!
– Diferența tur-retur, deltaT ideală este < sau = 0°C [K]. Hmm! Când vara nu-i ca iarna. Atenție! Opus idealului = când CT a dat mai mulți kW decât trebuia, oprită: returul poate fi mai cald decât turul!
– Poți mergeee în pardoseală cu temperaturi de 65°C, liniștit.
– Unele țevi „duc” 90°C temperatură de lucru.
– Unele grupuri de amestec au plaja de reglaj 20..65°C. Vreo problemă?
– Unele mărci de țevi au Tmax admis 60°C. Normal, plajă Miami de 20..50°C.
– Poate, am ditamai parchetu’ masiv. Să simt uMpic de căldură, trebuie să am ceva temperatură prin țevile alea. Că la 30°C prin ele, prin casă te simți ca-n peșteră: pe jos ca piatra, în aer ca săgeata. Speologii ar fi-n largul lor.
– Se dilată șapa? Nu mai mult ca podu’ Anghel Saligny, sau o terasă, încinsă maxim vara, zgribulită maxim iarna. Aa! Se fac niște biete calcule pentru dilatări? Rezistență rupere N/mm²? Normal, cei de unde cumperi instalațiile n-au auzit de coeficient de dilatare. Auzi, acolo! Rupere? Coe..f… Ce? 🙁 Mă lași cu N/mm² ăia?!
Temperatura suprafeței ar avea o valoare ideală, anume: 24°C. Da. 24°C. Nu plită. Însă, probabil, la -15°C afară, cu cele 24°C sub talpă, avem doar 17°C în casă. Urcăm, deci, pe 27, 28, maximum 29°C pe finisaj. Nu ar face față la -20°C afară, vom pune un aport de căldură = calorifer, aerotermă, încălzire în pereți șa. Nu face din șapă o plită!
– Totuși, temperatura ideală agent 007? Hmm! De citit tot site-ul 😉
– Pentru viață lungă instalație & planetă, poți începe cu articolul: Temperatură joasă, senzor extern!

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Maxime admise & sănătatea omului

Apa poate avea orice temperatură, în funcție de tipul țevii, dilatărilor calculate ale șapei șa. Există limitări obligatorii generale de temperatură, însă a suprafeței unde pune omul piciorul, sau buca. Anume: 29°C în zone lung folosite; 33°C prin băi, sau zone mai rar folosite. 35°C pe lângă pereți, că nu umblăm p-acolo.
Aceste limitări sunt impuse de către medici care știu despre sănătatea noastră, umanoizii. Nu impuse de doctori italieni închipuiți! Nici chiar de Rehau, Purmo, sau Uponor. Bine, bine. Nici de Tece, ori Tiemme, Frankische, hai!
Alte recomandări închipuite: ridică praful, încât nu te mai auzi cu ceilalți prin casă. Așa că, renunță „în acest moment” la încălzirea-n podeaUăă, Doamne!


Chestii tehnice acum.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Temperatura medie și finisaju’. Vaca și baletu’.

Contează temperatura medie din instalație. Tur 28°C, retur 20°C. Media = (28+20) : 2 = 24°C. Aritmetică. Aa! Că pe șapă simți valuri de temperaturi? No problem. Citește în continuare!

Atenție! Pompele de căldură bagă în seamă temperatura turului. Adică, cei 28/20°C, cu media 24°C, devin recomandați 26/22°C, chiar 25/23°C. Centralele invers, returul rece ca gheața 🙂

Finisajul ideal = șapa în pielea ei. Eventual, o epoxidică, sau o vopsea de șape. Niciun stres. Un finisaj de 23,5°C cedează căldură către elementele din casă, care ar avea 21°C. Nu?

Cu cât finisajul este mai gros și mai izolator termic, cu atât urci cele 28/20°C din apă. Cu curaj pentru parchet masiv, 62°C. Ce?
Temperaturi așa sus, totuși: ne-recomandate pompelor de căldură, COP de 1:1.

Cu cât e mai mare temperatura apei, cu atât e mai prost randamentul centralei termice pe gaz.
COP-ul unei pompe de căldură poate scădea de la 4,5 la 1,6. Adică, de 2..3..4 ori mai nașpa factura electrică, electronică acum.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – DeltaT, Ttur – Tretur

Care este deltaT ideal? O întrebare, hai, permisă omului străin de instalații. Or, un expert să aibă un răspuns categoric!? Hmm! Expert în forum, expert în altceva e, nicidecum în termice.
Niciodată nu întrebăm despre:
– temperatură potrivită,
– centrală termică potrivită, puffer, pompă,
– pompă de căldură potrivită,
– țeavă potrivită…
Degeaba e rochia frumoasă, că nu Potriveanu’, deloc.

Forum-answerer-boys! Noi, proiectanții, avem niște valori de calcul ale temperaturilor, inclusiv a celei exterioare. Adică, niște ipoteze de plecare pentru calculele noastre califragilistice.
Folosim ceva nomograme de calcul, unde considerăm temperatura medie a agentului, temperatura aerului, tipul de finisaj. Cu respectarea de temperatură maximă a suprafeței pe care-o atinge omul.
Temperatura medie = (Ttur + Tretur) : 2.
Poate fi: 45/35 = 40, 43/37 = 40, 41/39 = 40°C.
Oricum, în nomograme, destul de nasol să alegi deltaT 4K, pentru calcule.
Proiectantul alege cum are chef. Dacă vreun proiectant spune că ideal ar fi 4K, sau 7K, e problema lui. Io aș spune că, cel mult, ideal pentru proiectul din fața lui, în acel moment.

Să avem o bază, considerăm așea:
– Regim staționar de transfer termic. Anume: T constant în casă, T constant afară.
– T exterior = -18°C, Cluj
– T interior = 20°C
– Tmediu agent = 26, sau 45, ori 62°C. Potrivim. Proiectăm, nu?
– DeltaT de calcul depinde de pompa de recirculare pe care o va avea omul în CT. Ori, calculez io aportul unei alte/altor pompe. Pompele de căldură, adesea, impun folosirea unei butelii de egalizare. Normal, între butelie și instalația cu buclele pun pompă/e, cum vrea mușchii proiectantului 😉
– Respect temperaturile maxim admise ale suprafeței finite.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Adaptarea ei la condițiile meteo și ambiant

Normal. Datele de mai sus reprezintă doar o situație, ipotetică.
În realitate, temperaturile sunt total diferite.
Afară pot fi +12°C.
În casă „urc” de la 19 la 20°C.
Temperatura medie a agentului 007 devine 44°C, sau 24°C.
La fel, deltaT poate fi 15°C, sau 0,5°C. Nu moare nimeni, între-timp.

Dacă „urc” de la 18 la 20°C în casă = regim tranzitoriu.
Dacă afară se face mai frig = regim tranzitoriu.
Regim tranzitoriu = intervine timpul.
Vreau să fac rapid căldură, de la 18 la 20°C, am nevoie de putere, kW, mareee. Tmediu apă cerut va crește de la 31 la 45°C, eventual. Nu am putere mare = aștept puțin pentru recuperarea aia de temperatură. Vezi termostate modulante, learning, TPI, PWM!
Afară se răcește de la -1 la -5°C. La fel, sursa de căldură se încordează. Sursa consumă ceva mai mult, însă lent, pe măsură ce dă Doamne-Doamne mai frigălău. Adică, nu coboară afară 5 grade în chiar 10 minute. Sursa de căldură are vreme să se adapteze, muleze după meteo ăla.

DeltaT spune, de fapt, câtă putere cere casa în timp real.

DeltaT mare = putere mare =

= După odihnă CT, la repornire, cu veșnic aceeași temperatură apă de 70°C și pururi aceeași putere de 10+ kW. Că așa funcționează grupul hidraulic de amestec pentru 50°C. Că așa-i dictează termostatul on/off, +/-0,5K.
De multe ori omul setează termostatul pe 22,5°C că știe:
va avea ba 21°C, ba 24°C.
Atenție! Urmărește pe termostat în real! Cât vezi minim? Cât vezi maxim? Poate, ar fi bune niște ajustări 😉
Altă poveste: când „ridic” voluntar în casă de la 19 la 21°C și invers.


DeltaT mic = putere mică =

= Când CT merge continuu, dă puterea și temperatura apei adaptate cererii clădirii din exact acel moment.
Ideal atins = călduță podeaua, cald aerul. Menținute mereu așea 😉 „Așe”-n interiorul arcului. Corect: așa?


DeltaT < sau = 0 = putere cerută ZERO kW =

= Uraaa! Când afară e mai cald ca-n casă 🙂

= Nașpaaa! Când sursa a dat deja prea multă căldură față de cea cerută de casa omului.

Adică, putere și temperatură apă prea mari.
Niște neadaptate 🙁 Niște ne-simțite. Vorba lu’ Banciu de (pe) Antena 3. Pardon, D1.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Scenariu deltaT, pompă, putere sursă kW

La un moment dat, casa consumă 5 kW. Pentru pompă se traduce așa:
– 7 litri/minut la deltaT 10K = 14 debitmetre cu 0,5 l/min = pompă mică
– 14 litri/minut la deltaT 5K = 14 debitmetre cu 1,0 l/min = pompă mijlocie
– 28 litri/minut la deltaT 2,5K = 14 debitmetre cu 2,0 l/min = pompă mare.

Cum se traduce pentru deltaT „ideal”?
Aceeași putere de 5 kW poate fi „cărată” cu:
– o pompă mai mică la 10K
– o pompă [mai] medie la 5K
– o pompă mai mare la 2,5K.

O casă modernă, izolată termic, <150 m², consumă cca 5 kW, în medie, iarna. Scurt pot fi 15 kW, lung pot fi 0,5 kW.

Să spunem: sunt 2 distribuitoare cu 7 căi. Debitmetrele arată, fiecare, 1 litru/minut. Deci, în total 14 l/min = pompa 14 l/min.

În instalația asta, cu pompa asta, vor fi diferite deltaT-uri:
deltaT 10,00K – pentru necesar de 10,00 kW
deltaT 5,00K – pentru necesar de 5,00 kW
deltaT 2,50K – pentru necesar de 2,50 kW
deltaT 1,25K – pentru necesar de 1,25 kW
deltaT 0,75K – pentru necesar de 0,75 kW.

Ideal = best deal = sursa de căldură să poată da exact 10; 5; 2,5; 1,25; 0,75 kW 😉 Modulareee putere, kW! Adaptare temperatură agent 007.

Interpretare.
DeltaT poate fi mai mare, sau mai mic, în funcție de puterea cerută de casă într-un moment dat.
DeltaT se adaptează în funcție de cerințe.

Impunem deltaT fix?

Putem obliga, cu pompă și actuatoare adecvate, deltaT 4K for ever.
Dar, de ce să nu profităm de situațiile când deltaT poate fi sub cei 4K?
Nu obligatoriu, eventual, vom avea deltaT > 5K doar în câteva zile din decembrie și în câteva zile din ianuarie. Căldura merge și în septembrie, oct., nov., febr., martie, aprilie, mai.
Chiar în ianuarie, probabil, „merg” numai băile, ori numai bucătăria, uneori. De ce n-aș face cu pompa aia un deltaT mai mic pe zonele alea, uneori?

N-aș bate-n cuie deltaT: nici 4K, nici 7K, nici kappaK?
DeltaT este doar un suport de proiectare. În realitate, deltaT optim este cel adaptat.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Concluzie

Dacă dăm continuu și exact puterea cerută de casă, 2..4..5..15 kW, scădem sau creștem temperatura apei, temperaturile tur și retur devin foarte apropiate, deltaT 1..3.. 5K.
Așa, șapa capătă o temperatură constantă. Se uniformizează. Din septembrie pââână-n luna mai.

Șapa rămâne continuu cu aceeași temperatură pe întreaga suprafață. Aerul mereu același.

Dăm 15 kW – oprim, iar 15 kW – oprim. 15 kW – 0 kW, 15 kW – 0 kW, iar și iar.
Diferențele de temperatură tur și retur vor fi mari, iar și iar.
Omul poate avea pompă de cartier, furată de la termoficare, că deltaT va fi [mai] mareee, sau cea impusă 4K, 7K.

Șapa se supraîncălzește, se răcește. Iar și iar. Exact cum pornește și se oprește centrălocu’ ăla termic, combinat cu grupalău’ ăla hidraulic.
În aer, la fel. Când 24, când 21°C.

Aș citi: CEO căldură vs heirúp, Automatizare încălzire în pardoseală, + alte & alte articole. Bine! Din site-ul ăsta, nu din forumuri 😉

Recomandări „cu drag”. La modă eSpresie cu drag and drop 🙂

Cumpără centrală termică, sau pompă de căldură cu modulareee mareee!
Cu adaptare în timp real = cald pe jos și-n aer mereu.
Orientează-te după puterile minime mai degrabă, decât după cele maxime ale centralelor termice, ori pompelor de căldură!
Să aibă control pe temperatura apei de la 10..20°C. Nu decât de la 30+°C.
Nu pune un milion de pompe, grupuri de amestec și actuatoare cu deltaT fix 4, 5, 7 grade, echilibrare dinamică, bla, bla! Bani. Confort?
Butelie de egalizare, doar dacă nu se poate fără ea. Bani, iar.
Pufferul, la fel. Puffer = stocare de-a lela = pierdere energie. Uneori se impune folosirea lui. Dar, poate sta pe tușă în perioadele mai „moi”.

Informații BONUS, c-ai ajuns pân-aici. Reglare pompă/e.

În articol, am considerat pompe de circulație cu viteze constante, indiferent de debit, înălțime pompare, deltaT.
Se poate interveni la debitul și/sau înălțimea de pompare = adaptare debit și înălțime în funcție de puterea termică transportată.
Unor pompe li se poate impune un deltaT constant = debit și înălțime reglate automat. Immergas-ului de la 5K în sus.

Oricum, dacă sursa dă 3 kW, pompa chiar de e pe turație maximă, nu poate transporta mai mult de cei 3 kW primiți de la CT, sau PC 😉

Bun. Că impun pompei un deltaT, ori un debit și/sau o înălțime pompare, pot face o economie de energie electrică.
Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc folosirea unui deltaT constant.
Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc dacă plafonează puterea pompei pe 80% din putere. 45 kW x 0,8 = 36 W = 16 lei/lună.
Într-un apartament, io reglez pompa pe minim. Adică, depinde de mărimea instalației, alegere diametre, lungimi ș.a. din casă.
Fără arzătorul pornit pompa consumă 20% din puterea ei = 9 W = 4,5 actuatoare 😉

Omul poate avea super pompe electronice, super-Wilo-Grundfos, super actuatoare, super termostate, super grupuri hidraulice R., super CT germane, super Nibe, că deltaT ideal, diferența ideală dintre tur și retur, rămâne dată de puterea modulată, adaptată a sursei de căldură.

Se poate veni cu contra-argumente:
„Păi, dle, folosesc un puffer și nu mai contează puterea sursei.”
„Ok, dle. Să iau sursă proastă de căldură și ditamai pufferul, s-arunc cu energiile alea? I am living nowadays, 2019. Thank you.”


Delta [bine – rău] = mic, mic vă doresc! Unde „bine” = mareee.

PS
În „Povești cu pești” mai jos, se pot pune întrebări despre actuatoarele cu deltaT 7K, sau oricâte K, carate ar avea 😉

Urzeala temperaturilor de încălzire în pardoseală
Bogdan

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice. '95 „cu pile” la Termoficare.

Oamenii pun etichete: AutomatizareCase eficientePardoseala
Disqus Comments Loading...

Zici, contrazici, întrebi?

Mai jos: murmurul vizitatorilor.

  • Salutare!
    Am si eu o obiectie de facut, dar fara frica, n.am treaba cu temperatura lu' tanti 007 . Vezi ca ai o dublura la chestia cu parchet masiv ca merge temperatura de 60. E scris textul de 2 ori. La texte ma bag sa corectez, ca in rest n.am ce. Foarte bune sfaturi.
    Si fiindca se arata primavara, as scrie si eu pretul caldurii pe iarna aceasta pana acum (cu gaz) vs cealalta iarna cu lemne. La parinti unde am pus CT aia ariston genus one 24. Daca mai tii minte discutiile.
    Mentionez: aceeasi casa, nu geamuri schimbate, nu izolatii, nu alte cele. Ce a fost iarna trecuta exact aia a fost si iarna asta (ma refer la locuinta) nimic schimbat.

    Iarna trecuta consum de lemne:
    2 x masini 10 metri steri = 2 x masina 2400 lei = 4800 lei + taiat + crapat +++.

    Iarna asta cu "genusu":
    1200 mc gaz = sa zica proprietarul site.ului, ca pe mine poate nu ma credeti ;) 2000 si de lei + au mai facut si cu lemne putin. Consum de lemne cca 500 lei. Dar asta din alt motiv, nu ca nu ar fi facut fata, dar hornul CT pe lemne trece printr.o camera si era nevoie de caldura lui "uscata" la "meseria" parintilor.

    Acum sa cumulam si as indrazni sa calculez cu mc gaz la 1.8 lei. Cat ca e ceva mai ieftin.
    1200 x 1.8= 2160 lei+ 500 = 2660 lei vs 5000 + lucrul.

    Eu zic ca daca cineva vrea sa lucreze degeaba, sa stea pe lemne. Daca nu, n.are rost. E adevarat ca nu.i gata iarna, dar nici 2000+ lei nu mai are cum sa consume.

    Mentionez ca la centrala am facut cele spuse pe aici: senzor ext. (luat termistor + dat cu cositor pe 2 fire + doi papuci auto mufati la CT si gata) + modificarile parametrilor dupa sfaturile primite aici + apoi, mai ajustate la fata locului dupa situatie.

    Oricum, multumesc mult Bogdan pentru ajutor.
    Pentru ceilalti: merita sa probati, ca nu o sa va para rau!

    Hopa! Nu mã bag.

    Zici, contrazici, întrebi?

    • Cred ca ai uitat sa precizezi ca temperatura din interior era mult mai mare la lemne vs gaz. Eu am observat, pe la cei care se incalzesc cu lemne, ca au temperaturi mari in casa (25+), ca asa le place/se simt confortabil. Ciudat e ca, dupa ce trec pe gaz, "senzatia de confort" devine 20 grade. Numa' zic...

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi?

      • Mda. Prin site apare și chestia asta.
        1 Control prost agent termic. Implicit aer.
        Omul setează pentru un minim de 20-21C.
        2 Pardoseala bine controlată = omul simte confortul respectiv la 20C. În dormitoare la 18-19C.

        Hopa! Nu mã bag.

        Zici, contrazici, întrebi?

    • Mersi de observația cu textul repetat. Am reparat.
      N-am nicio frică. Aș aprecia o corecție de date tehnice, de calcule, sau de text. Nu dețin adevărul absolut :)

      Mersi de răspunsul cu calcule.
      Io: deloc surprins.
      Este o biată aritmetică: lei/kWh, randamente. Simplu ;)
      Lemnul ar merita doar dacă e furat, sau are tata resturi lemnoase de la vreo fabrică de prelucrare lemn.
      Bine. Mai face omul ceva mișcare: un cărat, un crăpat, un stivuit, un încărcat, un curățat cazan.
      Dac-ar fi vorba de peleți = aceeați poveste, doar că mai scumpă investiția, mai scump peletu'.

      Ținem legătura.

      Hopa! Nu mã bag.

      Zici, contrazici, întrebi?

Urzeala temperaturilor de încălzire în pardoseală

Eminescu:
March 4, 2019

Care este diferența ideală dintre tur și retur? Există ideal cu temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală? Temperatura maximă a agentului 007 cât poate fi prin țevi? Folosim actuatoare cu deltaT fix: 4K, 7K?
Reglare temperatură pe 30°C, pe 40°C? Decât să piardă omu’ vremea pe forumuri și să regleze manual, nu mai bine lăsăm un biet senzor exterior și/sau interior să-și facă mersu’?

Adaptare = șapă și aer constante, NU putere și deltaT constante!
Degeaba forță (kW centrală termică & extra-pompe) dacă nu „cap”.


Urzeala temperaturilor?
Dacă nu e timp de citit, pun aici concluzia.

– Pentru o șapă continuu & egal încălzită, simultan c-un aer constant în casă, cumpără centrală termică, sau pompă de căldură cu modulareee mare și cu adaptare a temperaturii agentului în timp real!
– Renunță „chiar acum” la grupurile de amestec și temperatură agent 007 veșnic aceeași!
– Fă retur, emag secțiunea fashion, cu actuatoarele deltaT fix for ever, auto-echilibrare hidra, chipurile!
– Poți lăsa pompa centralei să recircule la nesfârșit. De-aia ai dat banii pe ea. În plus, o ajuți să-și atingă scopu-n viață: să recirculeee apa. Pe turație minimă, când arzătorul e oprit, consumă 9 Wați, cât 4 actuatoare.
– Oricum. Dăm 2.000 € pe-o automatizare să oprească o pompă de 200 lei, ce-ar consuma 9 Wați? De ce dăm banii pe super centrala aia nemțească? Că-i pleacă pompa-n anu’ 2?
– Dacă nu ai pașii gândiți smart din proiectare, pune o automatizare Smatrix de la Uponor!
Adaptare = șapă și aer constante, NU putere și deltaT constante! 😉

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Forum

Mă omoară clienții cu:
„Am citit pe forum că diferența ideală între tur și retur este 4K.”
„Am citit pe forum că nu poți merge în pardoseală peste 45°C.”
„Am citit pe forum că temperatura ideală pe tur este 40°C.”

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Pe scurt

Să n-o lungesc, ca de obicei. Heh!
– Diferența tur-retur, deltaT ideală este < sau = 0°C [K]. Hmm! Când vara nu-i ca iarna. Atenție! Opus idealului = când CT a dat mai mulți kW decât trebuia, oprită: returul poate fi mai cald decât turul!
– Poți mergeee în pardoseală cu temperaturi de 65°C, liniștit.
– Unele țevi „duc” 90°C temperatură de lucru.
– Unele grupuri de amestec au plaja de reglaj 20..65°C. Vreo problemă?
– Unele mărci de țevi au Tmax admis 60°C. Normal, plajă Miami de 20..50°C.
– Poate, am ditamai parchetu’ masiv. Să simt uMpic de căldură, trebuie să am ceva temperatură prin țevile alea. Că la 30°C prin ele, prin casă te simți ca-n peșteră: pe jos ca piatra, în aer ca săgeata. Speologii ar fi-n largul lor.
– Se dilată șapa? Nu mai mult ca podu’ Anghel Saligny, sau o terasă, încinsă maxim vara, zgribulită maxim iarna. Aa! Se fac niște biete calcule pentru dilatări? Rezistență rupere N/mm²? Normal, cei de unde cumperi instalațiile n-au auzit de coeficient de dilatare. Auzi, acolo! Rupere? Coe..f… Ce? 🙁 Mă lași cu N/mm² ăia?!
Temperatura suprafeței ar avea o valoare ideală, anume: 24°C. Da. 24°C. Nu plită. Însă, probabil, la -15°C afară, cu cele 24°C sub talpă, avem doar 17°C în casă. Urcăm, deci, pe 27, 28, maximum 29°C pe finisaj. Nu ar face față la -20°C afară, vom pune un aport de căldură = calorifer, aerotermă, încălzire în pereți șa. Nu face din șapă o plită!
– Totuși, temperatura ideală agent 007? Hmm! De citit tot site-ul 😉
– Pentru viață lungă instalație & planetă, poți începe cu articolul: Temperatură joasă, senzor extern!

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Maxime admise & sănătatea omului

Apa poate avea orice temperatură, în funcție de tipul țevii, dilatărilor calculate ale șapei șa. Există limitări obligatorii generale de temperatură, însă a suprafeței unde pune omul piciorul, sau buca. Anume: 29°C în zone lung folosite; 33°C prin băi, sau zone mai rar folosite. 35°C pe lângă pereți, că nu umblăm p-acolo.
Aceste limitări sunt impuse de către medici care știu despre sănătatea noastră, umanoizii. Nu impuse de doctori italieni închipuiți! Nici chiar de Rehau, Purmo, sau Uponor. Bine, bine. Nici de Tece, ori Tiemme, Frankische, hai!
Alte recomandări închipuite: ridică praful, încât nu te mai auzi cu ceilalți prin casă. Așa că, renunță „în acest moment” la încălzirea-n podeaUăă, Doamne!


Chestii tehnice acum.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Temperatura medie și finisaju’. Vaca și baletu’.

Contează temperatura medie din instalație. Tur 28°C, retur 20°C. Media = (28+20) : 2 = 24°C. Aritmetică. Aa! Că pe șapă simți valuri de temperaturi? No problem. Citește în continuare!

Atenție! Pompele de căldură bagă în seamă temperatura turului. Adică, cei 28/20°C, cu media 24°C, devin recomandați 26/22°C, chiar 25/23°C. Centralele invers, returul rece ca gheața 🙂

Finisajul ideal = șapa în pielea ei. Eventual, o epoxidică, sau o vopsea de șape. Niciun stres. Un finisaj de 23,5°C cedează căldură către elementele din casă, care ar avea 21°C. Nu?

Cu cât finisajul este mai gros și mai izolator termic, cu atât urci cele 28/20°C din apă. Cu curaj pentru parchet masiv, 62°C. Ce?
Temperaturi așa sus, totuși: ne-recomandate pompelor de căldură, COP de 1:1.

Cu cât e mai mare temperatura apei, cu atât e mai prost randamentul centralei termice pe gaz.
COP-ul unei pompe de căldură poate scădea de la 4,5 la 1,6. Adică, de 2..3..4 ori mai nașpa factura electrică, electronică acum.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – DeltaT, Ttur – Tretur

Care este deltaT ideal? O întrebare, hai, permisă omului străin de instalații. Or, un expert să aibă un răspuns categoric!? Hmm! Expert în forum, expert în altceva e, nicidecum în termice.
Niciodată nu întrebăm despre:
– temperatură potrivită,
– centrală termică potrivită, puffer, pompă,
– pompă de căldură potrivită,
– țeavă potrivită…
Degeaba e rochia frumoasă, că nu Potriveanu’, deloc.

Forum-answerer-boys! Noi, proiectanții, avem niște valori de calcul ale temperaturilor, inclusiv a celei exterioare. Adică, niște ipoteze de plecare pentru calculele noastre califragilistice.
Folosim ceva nomograme de calcul, unde considerăm temperatura medie a agentului, temperatura aerului, tipul de finisaj. Cu respectarea de temperatură maximă a suprafeței pe care-o atinge omul.
Temperatura medie = (Ttur + Tretur) : 2.
Poate fi: 45/35 = 40, 43/37 = 40, 41/39 = 40°C.
Oricum, în nomograme, destul de nasol să alegi deltaT 4K, pentru calcule.
Proiectantul alege cum are chef. Dacă vreun proiectant spune că ideal ar fi 4K, sau 7K, e problema lui. Io aș spune că, cel mult, ideal pentru proiectul din fața lui, în acel moment.

Să avem o bază, considerăm așea:
– Regim staționar de transfer termic. Anume: T constant în casă, T constant afară.
– T exterior = -18°C, Cluj
– T interior = 20°C
– Tmediu agent = 26, sau 45, ori 62°C. Potrivim. Proiectăm, nu?
– DeltaT de calcul depinde de pompa de recirculare pe care o va avea omul în CT. Ori, calculez io aportul unei alte/altor pompe. Pompele de căldură, adesea, impun folosirea unei butelii de egalizare. Normal, între butelie și instalația cu buclele pun pompă/e, cum vrea mușchii proiectantului 😉
– Respect temperaturile maxim admise ale suprafeței finite.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Adaptarea ei la condițiile meteo și ambiant

Normal. Datele de mai sus reprezintă doar o situație, ipotetică.
În realitate, temperaturile sunt total diferite.
Afară pot fi +12°C.
În casă „urc” de la 19 la 20°C.
Temperatura medie a agentului 007 devine 44°C, sau 24°C.
La fel, deltaT poate fi 15°C, sau 0,5°C. Nu moare nimeni, între-timp.

Dacă „urc” de la 18 la 20°C în casă = regim tranzitoriu.
Dacă afară se face mai frig = regim tranzitoriu.
Regim tranzitoriu = intervine timpul.
Vreau să fac rapid căldură, de la 18 la 20°C, am nevoie de putere, kW, mareee. Tmediu apă cerut va crește de la 31 la 45°C, eventual. Nu am putere mare = aștept puțin pentru recuperarea aia de temperatură. Vezi termostate modulante, learning, TPI, PWM!
Afară se răcește de la -1 la -5°C. La fel, sursa de căldură se încordează. Sursa consumă ceva mai mult, însă lent, pe măsură ce dă Doamne-Doamne mai frigălău. Adică, nu coboară afară 5 grade în chiar 10 minute. Sursa de căldură are vreme să se adapteze, muleze după meteo ăla.

DeltaT spune, de fapt, câtă putere cere casa în timp real.

DeltaT mare = putere mare =

= După odihnă CT, la repornire, cu veșnic aceeași temperatură apă de 70°C și pururi aceeași putere de 10+ kW. Că așa funcționează grupul hidraulic de amestec pentru 50°C. Că așa-i dictează termostatul on/off, +/-0,5K.
De multe ori omul setează termostatul pe 22,5°C că știe:
va avea ba 21°C, ba 24°C.
Atenție! Urmărește pe termostat în real! Cât vezi minim? Cât vezi maxim? Poate, ar fi bune niște ajustări 😉
Altă poveste: când „ridic” voluntar în casă de la 19 la 21°C și invers.


DeltaT mic = putere mică =

= Când CT merge continuu, dă puterea și temperatura apei adaptate cererii clădirii din exact acel moment.
Ideal atins = călduță podeaua, cald aerul. Menținute mereu așea 😉 „Așe”-n interiorul arcului. Corect: așa?


DeltaT < sau = 0 = putere cerută ZERO kW =

= Uraaa! Când afară e mai cald ca-n casă 🙂

= Nașpaaa! Când sursa a dat deja prea multă căldură față de cea cerută de casa omului.

Adică, putere și temperatură apă prea mari.
Niște neadaptate 🙁 Niște ne-simțite. Vorba lu’ Banciu de (pe) Antena 3. Pardon, D1.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Scenariu deltaT, pompă, putere sursă kW

La un moment dat, casa consumă 5 kW. Pentru pompă se traduce așa:
– 7 litri/minut la deltaT 10K = 14 debitmetre cu 0,5 l/min = pompă mică
– 14 litri/minut la deltaT 5K = 14 debitmetre cu 1,0 l/min = pompă mijlocie
– 28 litri/minut la deltaT 2,5K = 14 debitmetre cu 2,0 l/min = pompă mare.

Cum se traduce pentru deltaT „ideal”?
Aceeași putere de 5 kW poate fi „cărată” cu:
– o pompă mai mică la 10K
– o pompă [mai] medie la 5K
– o pompă mai mare la 2,5K.

O casă modernă, izolată termic, <150 m², consumă cca 5 kW, în medie, iarna. Scurt pot fi 15 kW, lung pot fi 0,5 kW.

Să spunem: sunt 2 distribuitoare cu 7 căi. Debitmetrele arată, fiecare, 1 litru/minut. Deci, în total 14 l/min = pompa 14 l/min.

În instalația asta, cu pompa asta, vor fi diferite deltaT-uri:
deltaT 10,00K – pentru necesar de 10,00 kW
deltaT 5,00K – pentru necesar de 5,00 kW
deltaT 2,50K – pentru necesar de 2,50 kW
deltaT 1,25K – pentru necesar de 1,25 kW
deltaT 0,75K – pentru necesar de 0,75 kW.

Ideal = best deal = sursa de căldură să poată da exact 10; 5; 2,5; 1,25; 0,75 kW 😉 Modulareee putere, kW! Adaptare temperatură agent 007.

Interpretare.
DeltaT poate fi mai mare, sau mai mic, în funcție de puterea cerută de casă într-un moment dat.
DeltaT se adaptează în funcție de cerințe.

Impunem deltaT fix?

Putem obliga, cu pompă și actuatoare adecvate, deltaT 4K for ever.
Dar, de ce să nu profităm de situațiile când deltaT poate fi sub cei 4K?
Nu obligatoriu, eventual, vom avea deltaT > 5K doar în câteva zile din decembrie și în câteva zile din ianuarie. Căldura merge și în septembrie, oct., nov., febr., martie, aprilie, mai.
Chiar în ianuarie, probabil, „merg” numai băile, ori numai bucătăria, uneori. De ce n-aș face cu pompa aia un deltaT mai mic pe zonele alea, uneori?

N-aș bate-n cuie deltaT: nici 4K, nici 7K, nici kappaK?
DeltaT este doar un suport de proiectare. În realitate, deltaT optim este cel adaptat.

Temperatura apei pentru încălzirea în pardoseală – Concluzie

Dacă dăm continuu și exact puterea cerută de casă, 2..4..5..15 kW, scădem sau creștem temperatura apei, temperaturile tur și retur devin foarte apropiate, deltaT 1..3.. 5K.
Așa, șapa capătă o temperatură constantă. Se uniformizează. Din septembrie pââână-n luna mai.

Șapa rămâne continuu cu aceeași temperatură pe întreaga suprafață. Aerul mereu același.

Dăm 15 kW – oprim, iar 15 kW – oprim. 15 kW – 0 kW, 15 kW – 0 kW, iar și iar.
Diferențele de temperatură tur și retur vor fi mari, iar și iar.
Omul poate avea pompă de cartier, furată de la termoficare, că deltaT va fi [mai] mareee, sau cea impusă 4K, 7K.

Șapa se supraîncălzește, se răcește. Iar și iar. Exact cum pornește și se oprește centrălocu’ ăla termic, combinat cu grupalău’ ăla hidraulic.
În aer, la fel. Când 24, când 21°C.

Aș citi: CEO căldură vs heirúp, Automatizare încălzire în pardoseală, + alte & alte articole. Bine! Din site-ul ăsta, nu din forumuri 😉

Recomandări „cu drag”. La modă eSpresie cu drag and drop 🙂

Cumpără centrală termică, sau pompă de căldură cu modulareee mareee!
Cu adaptare în timp real = cald pe jos și-n aer mereu.
Orientează-te după puterile minime mai degrabă, decât după cele maxime ale centralelor termice, ori pompelor de căldură!
Să aibă control pe temperatura apei de la 10..20°C. Nu decât de la 30+°C.
Nu pune un milion de pompe, grupuri de amestec și actuatoare cu deltaT fix 4, 5, 7 grade, echilibrare dinamică, bla, bla! Bani. Confort?
Butelie de egalizare, doar dacă nu se poate fără ea. Bani, iar.
Pufferul, la fel. Puffer = stocare de-a lela = pierdere energie. Uneori se impune folosirea lui. Dar, poate sta pe tușă în perioadele mai „moi”.

Informații BONUS, c-ai ajuns pân-aici. Reglare pompă/e.

În articol, am considerat pompe de circulație cu viteze constante, indiferent de debit, înălțime pompare, deltaT.
Se poate interveni la debitul și/sau înălțimea de pompare = adaptare debit și înălțime în funcție de puterea termică transportată.
Unor pompe li se poate impune un deltaT constant = debit și înălțime reglate automat. Immergas-ului de la 5K în sus.

Oricum, dacă sursa dă 3 kW, pompa chiar de e pe turație maximă, nu poate transporta mai mult de cei 3 kW primiți de la CT, sau PC 😉

Bun. Că impun pompei un deltaT, ori un debit și/sau o înălțime pompare, pot face o economie de energie electrică.
Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc folosirea unui deltaT constant.
Proiectantul cu utilizatorul hotărăsc dacă plafonează puterea pompei pe 80% din putere. 45 kW x 0,8 = 36 W = 16 lei/lună.
Într-un apartament, io reglez pompa pe minim. Adică, depinde de mărimea instalației, alegere diametre, lungimi ș.a. din casă.
Fără arzătorul pornit pompa consumă 20% din puterea ei = 9 W = 4,5 actuatoare 😉

Omul poate avea super pompe electronice, super-Wilo-Grundfos, super actuatoare, super termostate, super grupuri hidraulice R., super CT germane, super Nibe, că deltaT ideal, diferența ideală dintre tur și retur, rămâne dată de puterea modulată, adaptată a sursei de căldură.

Se poate veni cu contra-argumente:
„Păi, dle, folosesc un puffer și nu mai contează puterea sursei.”
„Ok, dle. Să iau sursă proastă de căldură și ditamai pufferul, s-arunc cu energiile alea? I am living nowadays, 2019. Thank you.”


Delta [bine – rău] = mic, mic vă doresc! Unde „bine” = mareee.

PS
În „Povești cu pești” mai jos, se pot pune întrebări despre actuatoarele cu deltaT 7K, sau oricâte K, carate ar avea 😉

Urzeala temperaturilor de încălzire în pardoseală
Oamenii pun etichete: AutomatizareCase eficientePardoseala
Eminescu: Bogdan

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice. '95 „cu pile” la Termoficare.

Disqus Comments Loading...

Zici, contrazici, întrebi?

Mai jos: murmurul vizitatorilor.


    Fatal error: Cannot redeclare ampforwp_custom_translated_comment() (previously declared in /home/centraletermice/public_html/wp-content/plugins/accelerated-mobile-pages/components/comments/comments.php:41) in /home/centraletermice/public_html/wp-content/plugins/accelerated-mobile-pages/components/comments/comments.php on line 41