Categories: Termice
January 7, 2019
| On acum 3 luni

Izolație termică polistiren vs vată bazaltică

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Începuturi

Începe să izolezi termic chiar de la fundații și placă peste pământ! De ce crezi că-i topită zăpada pe trotuar în centru’ Clujului? Super-tare prezentarea cu fundația. Izolație termică polistiren sau vată minerală bazaltică pe fundații, pereți, acoperiș? Unde, cu ce, de ce izolezi?

Nu-ți fie lene, și citește despre valoarea lu’ R, rezistență termică! Vezi diferite rezistențe termice, sau calculează-ți rezistența termică: Proiectare suport!

La izolații termice TOTUL SE REZUMĂ la R [m²K/W]. R să fie cât mai MAREEE!

Nu te interesează neapărat că-i vată minerală bazaltică, polistiren expandat EPS, extrudat XPS, spumă etc. Te-ntere’ NU atât conductivitatea termică lambda [W/mK], sau densitatea [kg/mc] cât GROSIMEAAA. Idem la cărămizi R mare-mare, ibidem la ferestre Uw mic-mic, [W/m²K]. Atenție! Uw = 1/R.

Vezi un exemplu de izolații!


Cluj. Mai ții minte cum puneam o tavă cu apă pe teracota bunicii, că ni se usca gatleju’?


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Șoarecii și canceru’

Ai fost la vreun amic acasă, izolată termic și fără pisică? Era plin de rozătoare?

Dacă polistirenu-i cancerigen, dă guvernu’ american în judecată! Vezi U.S. Department of Energy! Sau mută-te-n peșteră, ori bordei. Nesărată anti-reclamă, oricum. N-o suport nici la instalații. Il resto di noi morirà dal cancro!?

Vezi polistiren în alte țări! Franța, UK, Finlanda, Japonia etc.


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Cărămizi. Ferestre.

Foarte tare guvernu’ american, ajută cetățeanu’: Home Insulation: It’s All About the R-Value.

Cum se alege o cărămidă?

Ia cărămidă cu lambda mică-mică si groasă-groasă = R mare.! Vezi lambda 0,09 W/mK! Grosime chiar 50 cm. Dacă ai €, din păcate.

Izolează termic, orice căramidă-super-izolantă, indiferent cum te combină vânzătoru’ de cărămidă! Verifică R!

Ad enervant. Util?

Lambda, W/mK este dată la dry10 unit. Adică: apă absorbită 10% din greutatea cărămizii uscate.

Pont! Pune izolația cât mai groasă, 20 cm! Poți lua orice cărămidă, orice adeziv, orice tencuială, orice șapă. Ieși mai ieftin și mai eficient. Vezi, mai jos, un calcul pentru R, m²K/W!

Io aș evita structura pe cadre de beton, lambda = 1,700 W/mK. Aș alege cărămidă portantă, lambda = 0,140 W/mK, sau 0,139 W/mK.

Cum se alege o fereastră? [geam/sticlă + tâmplărie]

Atenție! Nu te uita la penta-hexa-icosa-cameral, că te-ntere doar valoarea cât mai mică a lu’ Uw  [W/m²K], a întregii ferestre. Window, not glass! Cere vânzătorului Uw! Geamu’ are Ug, tâmplăria Uf (frame=ramă).

Izolație termică: pereți versus ferestre

Evită pereții de sticlă și geamurile Miami: cel mai frig: +1°C, minima medie +15°C, snow = Ø. Cluj-Napoca: cel mai frig: -30°C, minima medie -6°C, snow = curios, igen.

Cele mai scumpe geamuri + tâmplărie: R = 1,370 m²K/W. Uw = 1/R = 0,73 W/m²K. Faină prezentarea cu economia energetică. R = 1/U, ai observat, nu? Nu prea dau și valoarea U la rame, Uf.

Preț rezonabil, un perete de cărămidă, izolație de 15 cm: R = 6,312 m²K/W. Vezi linia 5 din tabelul de mai jos!

Scump, cărămidă lambda 0,09 W/mK, 50 cm, izolație scumpă 15+5 cm, tencuială scumpă: R = 12,4 m²K/W. Linia 6.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Întreabă arhitectu’ despre R’min normat în România

Arhitectu’ ar trebui să respecte măcar valorile minime normate în România ale lui R’min, rezistența termică minimă corectată. Câteva exemple:

Pereți exteriori (exclusiv suprafețele vitrate, inclusiv pereții adiacenți rosturilor deschise): 1,4 m²K/W. În Slovenia: 6,7 m²K/W, hââ? În România case eficiente energetic? Realy?!

Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri: 3,0 m²K/W. În Suedia: 7,7 m²K/W.

Planșee care delimitează cladirea la partea inferioară, de exterior (la bovindouri, ganguri de trecere): 4,5 m²K/W

Plăci peste sol: 4,5 m²K/W. În Danemarca: 8,3 m²K/W.

Ad enervant. Util?

Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS): 4,8 m²K/W.

Valorile normate U [W/m²K], adică 1/R, prin Europa.

Serios: arhitecții români nu respectă valorile de câcat ale României, darmite să ne apropiem de valori adevărate.

Temperatura medie 1985-2015, ianuarie: Cluj -6°C,  Ljubljana -1°C, Copenhaga -1°C, Stockholm -3°C, Miami +16°C. La Miami faci geamurile cum ai chef. Se pare că la Jucu-i ceva mai frigălău ca la Miami. Ghinion!

  • Geamuri mici = mai ieftin la jaluzele automate cu senzori și facturi mici de energie. Dacă arhitectu’ a făcut geamurile cât China, nu te mai căzni cu izolatu’ pereților! Sub casă nu mai poți izola. Îți rămâne să “umbli” la izolația pentru acoperiș.

Se pare ca în România se construia, totuși, eficient energetic. Acum? Cum spun în case eficiente: pereți de sticlă acoperiți de mileuri

Atenție! Rezistența termică e bună și vara, să nu-ți dea soarele-n creștet.

Dacă ai timp, vezi căldură mai plăcută, mai ieftină!

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | UMIDITATEA

Umiditatea relativă, media anuală în Cluj-Napoca, 79%: istoric (v. în josul paginii!). Paranteză: dacă ești curios de solare, verifică-n istoric numărul mediu de ore însorite per an în Cluj!

Media de umiditate pe ultimii 30 ani in Cluj-Napoca: istoric climat. Sau, verifică pe aplicația ta chiar acum: AccuWeather.

Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar’ 80%. Ce te-ntere’? Să respire pereții? Să-ți mărești umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?

Iei ferestrele (normal: imense) cât mai etanșe, dar pereții respirabili? ăia-n birourile de sticlă vor crăpa, că n-au vată bazaltică pă zgârie-nori?

Vrei să te oxigenezi? Simplu: deschide geamu’, sau fă-ți ventilare organizată (găuri în pereți), sau mecanizată (ventilator electric).

Ad enervant. Util?

Umiditate că usuci hainele? Zău? Stai liniștit: cu 2600 lei ai cea-mai-cea mașină de uscat haine! Plus că scapi de chestia din imagine. Jos se pun ciorapii? Cu iPhone X, în 2018, și cu hainele-n living pă sârme de la Dedeman? Smells good. 😉


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Conductivitate și rezistență la transfer termic

Indiferent de modă și denumiri fancy: spumă, pulverizare, bazaltic, grafitat etc. verifică R m²K/W, lambda + grosime!

Vezi despre transferul termic!

Dacă izolezi termic, te-ntere’ conductivitatea termică, lambda, W/mK + grosimea = rezistența la transfer termic, R, m²K/W.

Conductivitate pentru că pierzi căldură prin conducție. Același perete are pe interior +20°C, afar’ -20°C. Gentilom, peretele conduce căldura ta afar’. Tanana…

Lambda să fie cât mai mică. Adică, să pierzi puțini Wați pe m [în grosime] și grad. Grosime mare: R bun. Din păcate: lambda mic = preț mare. Ieși mai bine cu lamba mai mare, dar mai gros.

Cel mai important: rezistența la transfer termic, R, m²K/W. R să fie cât mai mare-mare. Să pierzi pe o suprafață cât mai mare acel Watt, la diferența de 1 grad [Kelvin, sau Celsius] dintre afară și-n cas’. Deci:

lambda mic [W/mK] + grosime [m] mare = R [m²K/W] mare = mici facturile tale [lei].

Te-ntere’ ca izolația să fie cât mai groasă, nu cât mai tare, ca Van Damme.

Adică: nu te uita la densitate, că nu-i relevant termic. Aaa, dacă dai cu mingea-n casă, sau te antrenezi la tenis de câmp, atunci pune izolație cu densitate maximă!  🙂

Mă rog, aveai stil dacă polistirenul expandat avea densitate mare. Acum la modă-i vata bazaltică. Aia-i moale.

Vezi diferite materiale pentru izolații termice la case: celuloză, fibre de sticlă, vată minerală bazaltică, paie, polistiren expandat, polistiren extrudat, spumă de poliuretan PUR, poliizocianurat PIR, bumbac, folie termică aici!


Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Avantaje vată minerală

  1. Rezistență la foc
  2. Mai respirabilă (avantaj @ piscine închise, încăperi cu mediu umed, sau invers, medii uscate în interior – hale, multe computere etc.)
  3. Rezistență la sunet

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Avantaje polistiren expandat

  1. Prețul
  2. Rezistență termică
  3. Impermeabilitatea
  4. Durabilitate. Are aceleași proprietăți termice și geometrie după mulți ani.
  5. Rezistența la compresiune
  6. Curată. Nu lasă praf, sau fibre.
  7. Îmbinare nut-feder
  8. Montajul cca 5 €/polistiren versus 10 €/vată minerală, +TVA.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Pereți exteriori

Toată lumea cumpără la greu de la Dedeman. Enervant: dau preț pe m³, nu pe m². Nime’ nu cumpără la metru cub. Dacă le ai cu geometria, e simplu.

Polistiren expandat EPS, g=10 cm, scump: lamda 0,032 W/mK, preț 26 lei/m². R = 3,13 m²K/W. Montaj cca 22 lei + TVA/m².

Polistiren extrudat XPS, g=10 cm: lamda 0,034 W/mK, preț 36 lei/m². R = 2,94 m²K/W. Montaj cca 22 lei + TVA/m². Recomandat la soclu, dacă dai cu picioru’, sau pungile de la Kaufland în el.

Ad enervant. Util?

Vată minerală bazaltică g=10 cm: lamda 0,035 W/mK, preț 44 lei/m². R = 2,86 m²K/W. Montaj cca 45 lei + TVA/m². Adaugi și material pentru îndreptatul pereților.

Alege polistiren expandat cu lambda mică-mică și gros-gros, dacă ai bani suficienți, din păcate.

  • Mai bine pui 2 x polistiren ieftin de 10 cm = 20 cm. Lambda măricel: 0,042 W/mK. Dar, 2 x 14 = 28 lei/m² cu R = 5 m²K/W. R dublu și preț jumate față de vată.

Adică, la 5 m² pierzi 1 Watt, la diferența de 1 grad dintre afară și-n cas’. Cu doar 28 lei/m². Tanana… Este polistiren cu valori lambda de 0,02 W/mK.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică| Pereți din plăci rigips, OSB etc.

Alege vată minerală cu lambda, W/mK, cât mai mică! Groasă-groasă. La interior te ajută și la zgomot.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Fundații

Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Pereți sub pământ

Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Buiandrugi, centuri, stâlpi beton armat, plăci balcon, atic, cornișă etc.

Polistiren cu lambda cea mai mică-mică. Gros. Poți face asize, ieșituri din zid. Aici recomand: lambda 0,022 W/mk.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Placă peste pământ

Polistiren expandat sau extrudat. Cum spune inginerul de rezistență. Preț mai bun expandatu’. Verifici lambda. Gros.

Izolație termică polistiren sau vată bazaltică | Acoperiș

Alege vată minerală cu lambda, W/mK, cât mai mică! Groasă-groasă-groasă. Cea mai groasă! Pe acoperiș pierzi căldură la greu.

Tencuială termoizolantă, șapă termoizolantă

Dacă ai bani, pui tencuială termoizolantă cu aerogel, lambda 0,028 W/mK.

La fel, poți turna șapă termoizolantă, lambda 0,065 W/mK. Ghinion: polistiren cancerigen!


Izolație termică polistiren sau vată minerală | Exemple de calcul.

Calculator rezistență transfer termic perete + izolație termică.

Exemple de Calculul rezistenței termice specifice corectate conform indicativ C 107/3-97, “Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor”

Linia 1: cărămidă Porotherm Robust 30 și polistiren ieftin, 2 straturi de 10 cm

Linia 2: cărămidă Porotherm Robust 30 și vată minerală scumpă, 1 strat de 10 cm

Linia 3: placă beton armat 20 cm izolată. Norma-n România spune minim 4,5 m²K/W. Îl interesează p-arhitect, sau designer? Măcar pe tine să te-ntere’.

Linia 4: placă beton armat 20 cm neizolată

Linia 5: cărămidă Porotherm Robust 30 și polistiren scump, 1 strat de 15 cm

Linia 6: scump, cărămidă lambda 0,09 W/mK, 50 cm, izolație scumpă 15+5 cm, tencuială scumpă

Alfa se referă la transferul termic prin convecție dintre aer și casa ta. Exterior. Interior. Nu te-ntere’. Știu. 😉

Succes! R’ fie cu tine!

Bogdan

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice

Disqus Comments Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked*

View Comments

  • Cool

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Cool va fi-n casa cu CT sub 30 kW?

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Frumos!
    Îmi puteti spune calculul pentru a afla R? Adica, sa ne calculam și noi acasa din ce construim. Caramida + tencuiala + izolatie.
    Multumesc.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Sigur. Este deja pe site @ Proiectezi?
      Sunt trecute majoritatea materialelor de pe piata de c-tii de la noi: caramizi, izolatii etc.
      În celulele galbene se introduc valorile materialelor. Comparati acel R`! Cel mai mare = cel mai bun.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Salut! Cum se evalueaza calitatea izolatiei unei case de catre proprietar? Adica, daca am cumparat o casa, de unde stiu ca e bine/corect izolata? Daca las o anumita temperatura in casa și plec cateva zile, cata caldura ar trebui sa piarda pe ora/zi?

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Hmm! Grea intrebare. Greu raspuns :|
      Unui client ii scadea cu sub 1 grad pe zi, 18 la 17C. Afara intre -5..0C. Incalzire pardoseala.
      Dar, un calcul rapid: masurat temperaturi perete interior, perete exterior.
      Presupunem: aer interior 20C, aer exterior -10C. Ideal ar fi Tint = 20C, Text = -10C. Nasol: Tint = 12C, Text = 0+C.

      Adica, diferenta Tint-Text = MARE = superOK izolatia termica. Tint-Text = mic = nasoool.
      Daca as sti energia pierduta, as spune exact rezistenta termica a peretelui/anvelopei/etc.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

      • Mie mi-a scazut de la 21 la 15 in doua zile (48h). Text in jur de 0 grade. Cum e?

        Cancel reply

        Leave a Reply

        Your email address will not be published. Required fields are marked*

        • Io as spune ca e ok. Ar fi 3 grade pe zi.
          Conteaza și inertiile termice: a casei + a sistemului de incalzire.
          Clientul de care vorbeam, cu pardoseala, sa recupereze ar avea ceva de asteptat. Cu caloriferele de tabla sunt mai rapide: și racire, și re-incalzire. Cu calorifere de fonta, iar, ceva mai lent.
          La fel, o casa pe structura usoara s-ar raci mai repede, dar s-ar re-incalzi mai repede. Chiar de ar fi incalzire-n pardoseala.

          Perfect ar fi sa stim energia pierduta. Destul de greu.
          Masurarea temperaturilor pe perete interior și exterior e cel mai usor de facut.

          Cancel reply

          Leave a Reply

          Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • "Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar’ 80%. Ce te-ntere’? Să respire peretii? Să-ti maresti umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?"

    Calculul se face pe umiditate absoluta si nu relativa, (https://planetcalc.com/2167/). Astfel ca, in cazul in care ai afara 60%, in interior 80% si temperatura de afara este mai mica decit cea din interior, umiditatea va migra inspre afara.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Mulțumesc de info. Apreciez. Corect.
      Am să corectez: pun sezon iarnă + sezon vară.
      Confortul omului = valori ok de: temperatură, umiditate, viteză aer, zgomot, lumină ș.a. prin casa omului.

      Spunem: aceeași presiune afară și în casă.
      Temperatură afară -10C, Ur = 80% -> Ua = 2 grame/metru cub.
      Temperatură casă +20C, Ur = 60% -> Ua = 10 grame/metru cub.

      Invers:
      Temperatură casă +20C, Ua = 2 grame/metru cub -> Ur = 11,545%.

      Medicii spun că optim ar fi 30%

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

      • Pai daca e sa vb de sezon iarna / vara, atunci cred ca ar trebui sa avem iarna mai umed, in limitele aceptate, adica sa spunem 50, max 60% ca sa resimtim caldura mai bine, iar vara mai uscat, adica sa spunem 35% - 45% sa resimtim racoarea mai bine.
        Punind si astea in ecuatie, s-ar putea ca vata sa iasa in avantaj si vara, si iarna (exceptind pretul si alte cele )... Nu?

        Cancel reply

        Leave a Reply

        Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Un avantaj al polistirenului este ca poate fi "pus in opera" doar cu ceva maglavais si fara cuiele alea pe care le pune orice mester (cred ca Baumit au ceva maglavais de genul). Din graba meseriasului cand da gaurile pentru cuie le va da cu percutie ... si ia incearca tu sa dai cu percutie intr-o caramida cu goluri sa vezi ce iese :) .

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • "Ai în casă umiditate relativă cca 60%. Iar, afar' 80%. Ce te-ntere'? Să respire peretii? Să-ti maresti umiditatea? Dupa-aia, dai banii și p-un dezumidificator să revii la 60%?"

    Calculul se face pe umiditate absoluta si nu relativa, (https://planetcalc.com/2167/). Astfel ca, in cazul in care ai afara 60%, in interior 80% si temperatura de afara este mai mica decit cea din interior, umiditatea va migra inspre afara.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Mulțumesc de info. Apreciez. Corect.
      Am să corectez: pun sezon iarnă + sezon vară.
      Confortul omului = valori ok de: temperatură, umiditate, viteză aer, zgomot, lumină ș.a. prin casa omului.

      Spunem: aceeași presiune afară și în casă.
      Temperatură afară -10C, Ur = 80% -> Ua = 2 grame/metru cub.
      Temperatură casă +20C, Ur = 60% -> Ua = 10 grame/metru cub.

      Invers:
      Temperatură casă +20C, Ua = 2 grame/metru cub -> Ur = 11,545%.

      Medicii spun că optim ar fi 30%

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

      • Pai daca e sa vb de sezon iarna / vara, atunci cred ca ar trebui sa avem iarna mai umed, in limitele aceptate, adica sa spunem 50, max 60% ca sa resimtim caldura mai bine, iar vara mai uscat, adica sa spunem 35% - 45% sa resimtim racoarea mai bine.
        Punind si astea in ecuatie, s-ar putea ca vata sa iasa in avantaj si vara, si iarna (exceptind pretul si alte cele )... Nu?

        Cancel reply

        Leave a Reply

        Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Un avantaj al polistirenului este ca poate fi "pus in opera" doar cu ceva maglavais si fara cuiele alea pe care le pune orice mester (cred ca Baumit au ceva maglavais de genul). Din graba meseriasului cand da gaurile pentru cuie le va da cu percutie ... si ia incearca tu sa dai cu percutie intr-o caramida cu goluri sa vezi ce iese :) .

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*