Instalatii degeaba 2 :-(

Scumpe si cam… degeaba | Never enjoyed 🙁

Lista cu investitii, montaje si exploatari neinspirate. Instalatiile nu sunt ieftine deloc. Facturile pentru ele de-a lungul anilor: mari. Unele chestii din instalatii sunt chiar degeaba chiar de costa o groaza de bani. Propunem un top instalatii degeaba.

P-aceeasi tema:Case eficiente termic. Arhitectura degeaba!


Calorifere de otel 22/600/1000 sub 33 kg. Conteaza lungimea, sau puterea in W?

Oare, unde-s vreo 2..3 kg de tabla? Daca nu te-ntereseaza puterea termica, W, macar verifica: 1. cate chile are un calorifer (32,5+ kg recomand), 2. cat de lungi sunt aripioarele din interior, ca poate nici jumate din inaltimea caloriferului. Daca faci un calcul lei/putere, au aceleasi preturi in lei/W. Sau, crezi ca vreun fabricant e mai prost decat altu’? Hmm…

Aspecte nasoale la cele “ieftine”: 1. Nu dau caldura, ca n-au putere calorica. 2. Iti suna noaptea-n cap, ca se dilata-contracta la greu. 3. Se deformeaza, mai ales grilaju’. 4. Ingalbenesc too soon. Dar, macar, esti linistit ca ai placat peretii cu calorifere… 🙂

Exemple de calorifere 22/600/1000: Vezi Mastas 31,68 kg; Uniline 34,3 kg! Noi simtim diferenta cand le caram 🙂
Atentie la puterea termica! Unii dau puterea la Ttur/Tretur/Tinterior = 90/70/20 °C, altii la 75/65/20 °C. Le scade puterea odata cu scaderea temperaturii apei din ele. La centrala cu condensare, ar trebui sa ai cel mult 60/50/20 °C.

PS: Lumea, in general, vrea centrale termice cat mai mari, dar la puterile caloriferelor nu se uita. Ca, degeaba ai centrala de 32 kW si calorifere de 14 kW.

Calorifere mai mici de 22/600/2000 legate tur/retur pe diagonala, “in cruce”

Toti instalatorii leaga pe diagonala toate caloriferele, indiferent ca-s mai lungi, mai scurte, mai inalte, mai joase etc.

Producatorii, in schimb, recomanda legarea tur/retur pe aceeasi parte. Poate-s mai prostalai decat instalatorii. “Imi spui tu mie cum sa leg un calorifer!?” Ei recomanda ca doar tu le legi cum ai chef, ca-s caloriferele tale. Interesu’ lor e sa vanda cat mai mari. Corect ar fi sa dea coeficientul de corectie in functie de marime si tip racord.

Se racordeaza pe diagonala caloriferele peste 1800 mm, cum ar fi 22/600/1900. Cand L > 3 x H, sau chiar 4 x H (unii fabricanti).

Alt exemplu de legat pe diagonala este 33/300/1400, ca 1400 mm > 3 x 300 mm.
Daca nu respecti, pierzi din puterea termica, chiar si 40%. Adica, in loc de 3000 W, reduci la 1800 W, ca idee. Cu cat mai scurt, cu atat pierzi mai multa putere.

Se leaga pe aceeasi parte pentru ca apa sa scalde toata suprafata caloriferului: apa intra pe sus stanga, se “loveste” de partea dreapta si e obligata sa se-ntoarca jos stanga. In cruce: intra sus stanga si iese imediat jos dreapta. Colturile sus dreapta si jos stanga nu “vad” apa calda. In plus, coltul sus dreapta e predispus sa ramana cu aer.

Concluzie: degeaba dai banii pe un calorifer de 22/600/1600 mm si-l legi pe diagonala, ca ar avea puterea cat un calorifer de 22/600/1100 mm legat bine, pe aceeasi parte. N-ai nici putere, si-n plus, ocupi spatiu cam degeaba. 😉 Mai bine le legi stanga-dreapta jos, ca pierzi doar 10% din putere, iar tevile vor fi mai discrete.

Vezi Modalitati de conectare Purmo, Types of connection: Korado!

Tevi cu diametre (mai) mari pentru apa rece si calda la centrale cu preparare instantanee

Diametru mai mare, bani mai multi.

CT de 24 kW asigura debitul pentru un dus, 12 litri/min. Adica, n-o sa ai niciodata 12×2=24 l/min de apa calda. Diametru mai mare = mai multa apa racita pe teava, oricum aruncata la canal, mai mult timp sa vina apa calda, mai multi nervi 🙁 mai mult gaz consumat degeaba. Traseu mai lung, risipa mai multa. Cu distribuitor, consumi si apa pe fiecare traseu distribuitor-consumator.

In instalatia de apa rece, implicit cea calda, ai presiunea din reteaua stradala, sau hidrofor. Stai linistit: ai presiune pe retea, ai presiune la apa calda.

Tevi de cupru cu perete de grosime 1 mm (15×1 mm, 18×1 mm, 22×1 mm)

Mai scumpe +40%. What for? Instalatiile omului aici, nu industria grea.

Teava de 15*0,7 mm rezista la 59 bari. Uau! In plus, are pierderi de presiune mai mici decat cea de 15*1 mm.

Tevile de 1 mm in perete sunt ideale pentru tractiuni, agatat ghiveciuri, batut covoare etc.

Vorbesc de incalziri 0..2..4 bari, si sanitare 0..6 bari, nu de agent frigorific 40+ bari.

La incalziri ai maximum 2..4 bari, ca refuleaza supapele de siguranta.

La sanitare, compania de apa e OBLIGATA sa furnizeze apa la cel mult 6 bari. Bine de stiut. Unii clienti, isi monteaza pe banii lor reductoare. Asa ca: nu va lasati!

Nasol e cand ai zero bari. Instalatii dezumflate, pe frunte vene umflate! 🙁

Centrale cu temperaturi de 70..80°C si la +12°C afara. Economie? Temperatura joasa?

Cum faci economie? Cum menajezi instalatia si centrala?

Bun! La romani, oricum, caloriferele sunt supradimensionate.

Caloriferele se calculeaza pentru -18°C la Cluj. Dai drumu’ la caldura si cand sunt afara +15°C.

La blocuri, caloriferele au fost calculate fara izolatia termica a peretilor. Daca s-a izolat blocu’, caloriferele au devenit supra-dimensionate. Poti merge cu temperaturi foarte joase.

Ai dat banii pe centrala. Centrala are butoane: 1. sa reglezi apa calda menajera, 2. sa reglezi apa din calorifere. De ce sa nu umbli la ele?

Apa calda o fixezi pe 39..40°C. Copiii nu se oparesc, iar tu nu te tot chinui s-o potrivesti din apa rece.

Apa in calorifere o pui cat se poate de jos. Incearca si 30..40°C. Daca ceri 22°C cu termostatul si ai 22°C in casa, ramai pe temperatura asta. Cand vezi ca esti sub 22°C, ridici temperatura din calorifere si vice-versa. Daca centrala suporta senzor extern de temperatura, foloseste-l! Face singur, de capu’ lui ce-am spus mai sus.

Temperatura joasa, inseamna ca:

1. Eficienta mai buna la centrala. Una e sa cedezi caldura la un corp de 40°C, alta e sa cedezi caldura la un corp de 80°C. De pilda, la condensare, tur/retur: 80/60°C randament 95,5%, 40/30°C randament 108,3%.

2. Eficienta mai buna instalatie. Ceri cu termostatu’ 22°C in casa, ai 22°C, NU 23..24°C. In jurul temperaturii de 20°C, fiecare grad in plus urca cca 10% factura.

3. Depuneri de calcar zero. Calcarul se depune peste 60°C.

4. Dilatari/contractari ale instalatiei spre zero. In timp instalatiile incep sa planga. Se duc imbinarile, sau chiar tevile de-s mai naspa.

5. Fluctuatii de presiune zero. Cand are 80°C apa se ‘nfoaie rau. Vezi pct. 4!

6. Durata de viata a instalatiei muuult mai mare. Presiunile si temperaturile mari scad DRAMATIC durata de viata a tevilor, fitingurilor, armaturilor.

7. Copiii pot pune mana pe calorifer.

8. Efectul de convectie (horn/tiraj ce antreneaza praful) va fi mult redus. Se vede negreala din spatele caloriferelor, sau deasupra clemelor ce tin tevile, sau vreo panza de paianjen ce se misca.

9. Caloriferele ieftine (ca te-ai zgarcit) nu-ti mai pusca-n cap, ingalbenesc mai greu, grilaju’ ramane cat-de-cat drept.

Centrale de 28..35 kW (pe incalzire) la apartamente si case sub 250 mp

Atentie! CT cu condensare au puterea pe apa calda mai mare cu cca 2..4 kW. Unii fabricanti dau puterea pe incalzire, altii pe cea de apa calda, ca pare mai mare centrala.Vezi un tabel!

CT de putere mai mare, sunt mai scumpe 10-30%. Oricum, milioane bune.

Viessmann Vitodens 100 (nu Vitodens 050) 35 kW = cca 5200 lei. Mai bine iei o CT cu boiler incorporat, Viessmann 24 kW + boiler 46 litri = cca 7100 lei. Ai acm la discretie, porniri-opriri mai rare.

CT de 24 kW face 12 l/min apa calda. Cu 30-35 kW ai 1,5..4,5 l/min mai mult. Necesarul pentru incalzire este undeva sub15 kW. Chestia cu “se forteaza” o foloseste un ezermester ce face calcul de necesar de caldura la volum, nu cum treb’e: conform STAT 1907/1 si /2.

Robineti calorifer de retur platiti si nefolositi, bani dati aiurea pe tevi cu diametre mari

Ce rost are sa dai banii pe robinetii de retur? Rostul 1: reglaj hidraulic. Rostul 2: inchidere/separare calorifer.

Cam toti instalatorii nu fac reglajul hidraulic al instalatiei. Instalatoru’ baga pe gat tevi de diametre mari sa mearga si ultimul calorifer.

Dai mult mai putini bani pe diametre mici (de exemplu 15*0,7 mm la cupru) si faci echilibrarea hidraulica din robinetii de retur. Sau, chiar te ajuta daca vrei o camera sa fie mai rece, decat altele etc.

Robineti calorifer de tur simpli, folositi pentru reglarea temperaturii din incaperi

Au un singur rost: inchidere/separare calorifer. Adica sunt pornit/oprit, on/off.

Degeaba il invarti de jumate. Caloriferul consuma aceeasi cantitate de energie. Poti face un reglaj, totusi, dar, cu robinetul de retur.

Sa ai ce temperatura vrei in fiecare incapere in parte, trebuie sa ai robineti termostatici. Mai scumpi cu cca 35 lei. Cu astia poti regla de la 5 la 30 °C.

Recomand robineti termostatati in incaperile unde nu prea sta nimeni. Mentii o temperatura de garda de 5..10..12 °C. Evitare igrasie, cicluri inghet-dezget in tencuiala etc.

Exista chiar robineti cu programare orara, cu senzor temperatura la distanta, actionati electric etc.!

Termostat cu programare daca n-ai un orar clar de-a lungul zilei, saptamanii

Mai scump cu 30-40%. Iti prinzi urechile sa-l programezi. Oricum, cine-l are il pune pe modul “manual”.

Mai bine dai banii pe un termostat simplu fara fir. Mai scump cu cca 60 lei, dar scapi de “cable”.

Centrale termice cu condensare si temperaturi mai mari de 60°C

CT cu condensare au randamentul asa-zis de 104..109% (Hi), daca temperatura de retur este foarte joasa, undeva la 30°C.

Creste temperatura pe retur, randamentul scade. Daca este peste 60°C, nu se mai produce condensarea. Centrala va fuctiona ca una conventionala. Adica, ai dat banii degeaba pe CT cu condensare.

Pont 1: Regleaza temperatura pe tur la 40..50°C! O lasi asa pana vezi ca n-ai temperatura ceruta in casa. Cu cat e mai cald afara, cu atat poti cobora temperatura pe tur. Ca doar de-aia ai butoane la centrala. :). Nu te stresa ca n-ai marit/supradimensionat caloriferele! Just do it! Nothing to lose. Vei avea doar o surpriza placuta la urmatoarea factura de gaz.

Pont 2: Pune senzor de temperatura exterior: centrala isi regleaza singura temperatura de tur functie de cea de afara. Merge chiar si cu 20/15°C de ai incalzire prin pardoseala, afara sunt vreo 16°C si tu ceri 18 in casa. Condens maxim. Toate centralele cu condensare au aceasta posibilitate. Doar ca: li-i lene inginerilor de service sa lege senzorul, sa explice graficele etc.

Dedurizator. La Cluj-Napoca, masina de spalat traieste bine-mersi fara Calgon.

La Cluj-N. duritatea apei e aproape zero. 2,15 °G (04.04.2017) = duritatea apei furnizate de compania de apa la Cluj-N., Floresti, Apahida etc. Cauta pe Google: “buletin analize apa Cluj“.

Pentru garantia centralelor nu se cer dedurizatoare.

Exemple duritate mare (grade germane): Turda 13°G, Feleac apa de put 30-60°G, Faget, sat Gheorgheni apa de put 30-50°G.

In alte orase, judete nu cunosc. Dar, tot pe Google gasesti sigur: “Buletin analize apa Medgidia” = 17,9°G. Interesant. Nu?

La ce ajuta distribuitorul de apa rece, sau de apa calda? Distribuitor calorifere?

Vezi: Distribuitor apa rece, calda,Distribuitor calorifere!

Urmeaza Next on Dallas. În comentarii ne poti contrazice. Danke.

Lucram la site din greu…

4
Zici, sau contrazici ceva?

1 Comment threads
3 Thread replies
1 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
2 Comment authors
  Te-ntere' ce-i p-aci? Pune-un email!  
Dã-mi de stire!
vali

salutare. urmeza sa instalez si eu centrala la parinti acasa. m am documentat ceva pe net pana am gasit acest site cu foarte multe informati, foarte utile si detaliate. nu cred ca mai exista pe undeva atatea lucruri importante de care sa tii cont si realizez cat de prost informati si necalificati sunt instalatorii si “mesterii” de la noi din tara. buuun. acum, legat de radiatoare: unde gasim sa aiba specificatiile care sunt scrise mai sus in articol? minim 32.5 kg si puterea termica de cel mult 60/50/20? asta la un calorifer 22/60/1000. m am uitat pe site la romstal, dedeman si alte cateva site uri si nu sunt. si inca o recomandare daca se poate. la o casa care e construita mai mult in lungime, iar baia si bucataria sunt la capete, e mai bine sa pun centrala undeva la mijloc sau cat mai aproape de baie/bucatarie? daca e la mijloc ma gandesc ca trimite apa la calorifere cam in mod egal (si in acelasi timp) dar, ajunge mai greu apa calda. iar, daca e mai aproape de baie/bucatarie apa calda ajunge imediat. dar, nu stiu ce randament va avea ultimul calorifer care va fi destul de departe. precizez ca centrala va fi un ariston de 24 kw. probabil genus one. inca ceva. e vreo diferenta intre genus one 24 si genus one EU 24?
multumesc si scuze pt mesajul lung.

vali

Vad pe mai multe siteuri si variante care au “EU” in denumire si care nu au. ma gandesc ca sunt destinate unui anumit tip de pia??. cea din est. ma poti indruma in alegerea centralei? ca si marca, am zis sa fie Ariston, dar nu stiu la care sa ma opresc. buget as vrea sa fie 3500 max. la genus one au senzorii inclusi sau trebuie cumparati ulterior? sa merg pe un model mai vechi? Genus Premium Evo, sau Clas Premium Evo? sunt mai fiabile? ma gandesc ca cele mai noi mai au inca “bug-uri”. sper sa nu il supar prea tare pe mester cu notiunile acumulate zilele astea, si sper sa nu il incurc foarte tare 🙂 cu radiatoarele m am l?murit. cred ca voi merge pe VOGEL&NOOT VONOVA COMPACT. au la romstal am vazut.

Sus! Iancu-i dus.