Încãlzire în pardosealã. Calculator. Celebrul pas de 10 cm.

Cam ce materiale? CALCULATOR incalzire in pardoseala! În articol, vezi de ce NU e chiar cea mai bunã idee celebrul pas de 10 cm peste tot! Multi bani pe investitie nu înseamnã cel mai bun confort, nici cele mai mici facturi. Interesant pe Wikipedia.

  1. Ce considerãm când alegem pasul?
  2. Pas de 10 = $tim de-o treabã?
  3. [Dez]echilibrarea hidraulicã vs confort vs bani investitie vs bani facturi în anii ce vin. Autoechilibrare Uponor.
  4. Confortul. Distributia temperaturii pe finisaj, la talpa omului.
  5. Sapa: grosimi, tipuri. De ce 4,5 cm peste conducte?
  6. Finisajul: gresie, parchet, mochetã, epoxidicã etc. Folie de aluminiu = degeaba 🙁
  7. Suportul pentru teava: placã cu nuturi vs tacker vs polistiren extrudat vs plasã de Buzãu.
  8. Calcule cam grele: necesar cãlduã, pasi, lungimi teavã, nr. circuite distribuitor, automatizare etc.

De-a lungul anilor, au fãcut programe complexe. Rehau, Tece, Uponor sunt mai prosti decât instalatoru’OLX? „Pune-acolo pas de 10, circuite de max. 60 metri si lasã-mã cu vrãjala!”


Cu praful, nu te stresa! Vezi PrafulsiIncalzire mai ieftina, mai placuta!

incalzire in pardoseala nisip

Pentru pret materiale + motaj, vezi articolul „Pret incalzire in pardoseala 18 €/m²”!

incalzire in pardoseala nisip parchet


Desi lung, articolul nu e gata. Nici cizelat. Va fi ‘nainte de 20-20. Sper s-ajute, pânã una-alta 😉 Oricum, de citit: echilibrare hidraulica & automatizare incalzire-n podea.


1. Calculator încãlzire în pardosealã | Distanta dintre tevi. Ce considerãm când alegem pasul?

[read more=Continuã! less=Ascunde!]

NU face [mai nou: NU fã!] pasi de 10 cm în toooate încãperile! E aproape ca: un calorifer 22/600/1600 în toate încãperile.

O încãpere poate fi:

1. la demisol (pas 25..30+ cm), ori la nivel intermediar (pas 15..25 cm), sau ultimul nivel = si parter fãrã etaj/mansardã (pas 10..20 cm)

2. cu sapa simplã/pard. epoxidicã (subsol/garaj/camerã tehnicã), gresie (bãi, bucãtãrie, holuri), parchet laminat, mocheta, sau chiar lemn masiv (dormitoare/camere copii)

3. cu geamuri foarte mari (camera de zi), sau geamuri mici (dormitoare), ori deloc la subsol

4. fãrã, ori cu unu, doi, sau chiar trei pereti exteriori

5. cu înãltime utilã 2,30 m..3,20 m. Tavan izolat cu 10 cm..40 cm. Pod/terasã. Living cu planseul „spart”.

6. la sud, sau la nord. La sud încaperea vede soarele, la nord veci.

7. cu caramizi si izolatii termice diferite (la aceeasi casa, chiar)

8. cu deschideri mai dese ale geamurilor (bucatarie, uscator haine)

9. cu 7°C garajul, 18°C demisolul, 21°C sufrageria.

10. etcetera.

Vorba aia: o poza face cât-o mie de cuvinte. Te poti inspira. Imagine c-un „egzenplu” de calcul dintr-un manual de proiectare:

incalzire in pardoseala nisip celebrul pas de 10 cm
incalzire in pardoseala celebrul pas de 10 cm pasi manual t.

2. Calculator încãlzire în pardosealã | Pas de 10 = $tim de-o treabã?

Îs convins. Vei spune: „Oricum, am pe distribuitor actuatoare. Se închid dacã undeva e mai cald. O încãpere are X m², alta Y m². Dau exact cãldura necesarã în încãperea aia.” Nu chiar-chiar!

Un vânzãtor/consultant corect face calcule complexe. Necesar cãldurã corect, foloseste nomograme Uponor, Rehau, Purmo etc. Curios: diferã. Calcul puteri W/m², în functie de temperaturã agent, temperaturã aer si tip finisaj. Folosirea nomogramelor, hai, nu este foarte grea. În schimb, calculul necesarului de cãldurã este unul foooarte complex. Asa-s de combinati clientii/utilizatorii [de-a lungul anilor] de cãtre comertziant si ezermeshter, cã io, când propun pas de 20..25 cm, primesc: „NUUU! Cã frigãlãu. Cã vreau cãldurããã!” Chiar unii proiectanti, nesiguri pe calcule, pun sã fie. Pas de 10 cm într-un hol cu toti peretii pe interior? De unde-ar veni frigul?

Bun. Nu-i capãtu’ lumii cã pui peste tot pas de 10 cm. Simplu pentru vânzãtor = vinde repede, vinde muuult. Linistitor pentru om = un ban în +, dar va fi cãldãlãu. Buget generos = autoechilibrare Uponor [1000 €/etaj] = confort cerut.

3. Calculator încãlzire în pardosealã | Supradimensionarea & [dez]echilibrarea hidraulicã

Pasi de 10 cm PESTE TOT =

1. mult mai scumpa instalatia
  • în loc de 600 m de teava, pui 1200 m. Vazuta de sus, parca-i gresia. N-arata rau.
  • în loc de distribuitor cu 6 cãi, pui distribuitor cu 12 cãi. Altfel postezi pe feisbuc un „avion”.
  • în loc de cutie de 500 mm, pui cutie de 1000 mm. Mare si fainã, pentru aia. Albã.
  • în loc de 6 actuatoare, iei 12 actuatoare. Nasol, astea nu se vad. Instagramu’! 🙂
  • în loc de 12 conectori si curbe conductoare, pui câte 24 buc. Irelevant. Bani sunt.
  • mai multa papa si „niumarc”/instalator. Mai multe zile la lucru.
2. mai scumpa exploatarea (facturi gaz + curent electric)
  • în loc de volum de 80 litri, pompa recircula 160 litri. Pompa electronica a centralei va controla mai greu deltaT = Ttur-Tretur agent.
  • în loc de 600 ml de excursii ale agentului prin tZeji, ãsta se plimbã bine-mersi 1,2 km. Are vaucer pe booking.com.
  • pompa electronica, super-eficienta, din CT/PC moderne, probabil, nu „ajunge”. Pui pompe non-electronice de 135 W x 2, sau 3 buc. 400 W în plus spre prietenii de la Electrica. Grup hidraulic? What for?
  • în loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele. Sistemul ideal este când actuatoarele nu se tot închid ca-i prea cald. Asta-i rolul nostru, al proiectantilor. Automatizarile ar trebui doar sa corecteze, regleze. Ai supradimensionat? Stai cu actuatoarele închise. Aer prea cald, pardoseala prea rece 🙁
  • în loc de 21ºC în camera, ai 23ºC. Ca la câta teava-ai bagat, tonele de sapa continua sa-ncalzeasca, chiar de-s actuatoarele închise. Consum+ de gaz. Mai nasol: lemn, peleti, curent.
  • spui ca „mergi” cu temperatura foarte joasa, ca-ti permit lungimile tevilor. Bun. Acum esti ok în încaperile calduroase, dar faci pe Pingu’ de la RObotzi în camerele, devenite astfel, friguroase.
3. mai mare disconfortul termic
  • în loc de 21°C în camera, ai 23°C. Pui pe 19°C sa ai 21°C. Nicicum nu-i bine. Ba cãldãlãu, ba frigãlãu.
  • la 21ºC se închid actuatoarele. Apa calda nu mai circula prin tevi long time, 2..3 ore. Desi, aerul are 22ºC, pardoseala s-a racit între timp. Umbli descult în toata casa. Vei sti camera unde circula apa si unde nu. Nu te-ntere’. Vrei doar sa fie calde si pardoseala, si aerul.
  • la tãlpi max.: 29°C camere, 33°C bãi. Cam probabil sã ai peste aceste temp. Cicã sãnãtatea omului etc.
4. mai greu de echilibrat hidraulic/termic, facturi mai mari.
  • Unii proiectam cât-de-cât corect. Ne straduim. Dar, realitatea nu e ca-n laptopu’ meu. Sapa nu e fix 4,5 cm peste teava. Unele caramizi nu-s ca-n prospect. Izolatia s-a pus mai ca la carte, mai româneste. S-a’ cumparat geamuri scumpe cã auto. Ceva teava a facut picioare de pe santier etc.
  • Din alegerea pasilor ar trebui sa obtinem exact temperaturile dorite în exact toate încaperile, FARA niciun actuator, termostat etc. Aaa, ca vreau o camera s-o las pe 12ºC, ca nu sta nimeni la un moment dat, asta-i cu totul altceva.
  • Echilibru termic = exact temperatura calculata initial în toata casa. O camera, totusi, în realitate, e mai calduroasa fata de restul. Sa echilibrez termic, trebuie sa micesc debitul.
  • FARA actuatoare, din debitmetre, corectez (obturez) o încapere ce ar fi mai calduroasa decât restul casei. Proiectul perfect ar fi acela când nu trebuie intervenitDELOC.
  • Mult mai greu de echilibrat, daca sunt n² încaperi unde puterea instalata (metri de teava/încapere) nu corespunde cu necesarul de caldura real al încaperilor. Repet: nu e imposibil. Problema = banii lela-n investitie + chinuialã reglare termicã.
  • Am clienti ce ma suna ca: „E cald în camera, nimic de zis. Dar, e rece parchetuuu!” Merg si echilibrez = închid partial debitmetrele pe camera aia. Ciudat. Adica e rece si io „închid” si mai tare. Da. Merge mai putina apa calda (debit = l/min). Nu apuca sa încalzeasca aerul la 21ºC = actuatorul nu se închide.
  • Facturi mai mari de gaz? Da. Cã: 21ºC în cea mai friguroasã camerã, 24..26ºC în altele.
  • Automatizarile moderne Uponor rezolva problema asta: echilibrare hidraulicã automatizat. Termostatele închid scurt, anticipat, actuatoarele când se apropie aerul de 21ºC. Le repornesc, scurt. Un fel de impulsuri de agent termic în tevi. Bani investitie versus bani calcule! Autoechilibrare Uponor 6 zone/etaj = cca 1000 €.

4. Calculator încãlzire în pardosealã | Distributia temperaturii pe finisaj, la tapla omului

Vei spune: celebrul pas de 10 cm face o distributie uniforma a temperaturii pe suprafata încaperii. Take a look!

incalzire in pardoseala temperatura sapa
incalzire in pardoseala temperatura sapa
incalzire in pardoseala temperatura pasi
incalzire in pardoseala temperatura pasi

Tabelul se refera la beton gol. Sapa + gresie/parchet = uniformizare temperatura.

Observãîn tabel! Pas de 15 cm, sapa de 50 mm. Daca exista 5 cm de sapa de la centrul tevii =4,15 cm peste teava de 17 mm, temperatura din mijloc este 33,84-33,14 = 0,7°. Rehau, Uponor, Tece etc. recomanda 4,5 cm de sapa PESTE teava. Sapa scundã = diferente mai mari + atentie la încarcarea kN/m².

Pas de 10 cm = teava mai multa = Ttur-Tretur mai mare. Într-adevar, ai teava deasa, dar diferenta mare între tur si retur: 45°C/30°C. Cu teava mai scurta, probabil, va fi: 45°C/38°C. Mama ei de treabã! Nicicum nu-i bine! 😉


5. Calculator încãlzire în pardosealã | Sapa. De ce 4,5 cm de $apã peste tevi?

Sapa e sapa, indiferent de: incalzire in pardoseala, sau cu calorifere etc. Nimic de speriat.


Despre sapa NU cãuta la instalatii! Cautã la constructii! Pe google: „sape flotante”. Exemple:Knauf, Baumit etc.


Constructorii spun ca o sapa uscata, normala, case locuit cu/fara incalzire in pardoseala ar trebui sa aiba4,5 cm din considerente mecanice, kN/m². Cica în casele oamenilor ar fi o încarcare de sub 2 kiloNiutoni/m². Îcarcari mai mari = sapa mai groasa. Exista, mai scumpe evident, sape de calciu-sulfat umede care-n casa omului pot fi de 3,0 cm.

Dupa cum s-a vazut mai sus:

  • sapa de grosime mica = se simte diferenta de temperatura: teava^lipsa teava + reducere rezistenta mecanica.
  • sapa groasa = uniformizare temperatura; sapa prea grosa = mai ridicata temperatura agentului. Nu-i de speriat.
  • Rehau, Tece, Uponor, Tiemme, Purmo etc. recomanda pentru sapele normale4,5 cmpeste partea de sus a tevii, nu de la placa, sau polistiren. Cu 4,5 cm sunt asigurate: rezistenta mecanica, uniformizare temperatura si temperatura joasa agent termic.
Calulator incalzire in pardoseala. Grosime sapa flotanta.
Calulator incalzire in pardoseala. Grosime sapa flotanta.

Bine. În tabel sport = suport. Heh! 🙂

Knauf: sapele peste polistiren ar fi de 5 cm. De 3 cm, anhidrit.

6. Calculator încãlzire în pardosealã | Finisajul

Finisajul vine în contact cu sapa. El preia caldura de la sapa, dupa care finisajul va radia în casã corpurile solide, chiar pe tine. Îti va încalzi piciorul, sau b^cile la atingere. Vezi articolulCele mai bune calorifere!


FOLIE ALUMINIU?

Interesant 😉 Sapa joaca DOAR rolul de a prelua caldura de la tevi. Prin conductie, o transmite gresiei, parchetului etc. SUPRAFATA finala radiaza. Nu apa calda, nu tevile, nu sapa. O sapa elicopterizata, fara finisaj, da. DECI: folia de aluminiu de parizer – super folie cu patratele de matematica bla-bla sub tevi –NU are niciun rol! Caldura de la apa la tevi, de la tevi la sapa, de la sapa la finisaj se transmite prin CONDUCTIE. Nicio legatura cu radiatia de la agent termic spre tine, sau spre alta parte a casei. Placa cu nuturi [40 lei/m²] are un biet plastic negru. Nimic de ambalt parizeru.

Daca se oglindea caldura, Termoficarea apela la oglinzi, nu la conducte.


Finisajul poate fi: sapa simpla, vopsita, epoxidicã, gresie, marmura, parchet laminat, mocheta, lemn masiv. Oricare din finisaje trebuie sa aiba un contact foarte-foarte bun cu sapa. Sub gresie: fara goluri de aer, sub parchet NU bureti. Exista pardoseli ce se lipesc cu lipici de sapa. Cam scumpe. Deh!

Scapã de sechele! Gresie receee! Cimeeent rece! Acum, caloriferul tau va fi pardoseala ta calda. Ea va fi cea care-ti va da caldura.

Care este cel mai potrivit finisaj la încalzirea în pardoseala?
1.Sapa neacoperitã = economia cea mai mare

elicopterizata, vopsita[vezi Coramet Cluj], sau pardoselile epoxidice. De ce? Cele mai joase temperaturi agent termic evãr. Mergi cu tur/retur = 24°C/20°C :). Orice finisaj peste sapa are o minima rezistenta termica. Clar?

2. Gresia vine pe locul 2. La incalzire in pardoseala pune cât mai multi m² de gresie!

Poate fi folosita foarte bine-n toata zona de zi: bucatarie, sufragerie, hol, camera tehnica, birou etc. Chiar în zona de noapte, cu dormitoarele. Exista gresii cu aspect de lemn (masiv unele) foarte ok. Cauta pe Google! Si-n engleza 😉

incalzire in pardoseala gresie aspect lemn
incalzire in pardoseala gresie aspect lemn

Pardoseala de tip Klinker. Clientul nostru D.

incalzire in pardoseala klinker
incalzire in pardoseala klinker
3. Oare, ce parchet e potrivit la încalzirea în pardoseala?

CEL MAI SUBTIREEE + CEL MAI PROST IZOLATOR TERMIC, cuR mic-mic, m²K/W. Vezi! Ma rog, cu grad de uzura bun. Aspect ce nu-ntere’ aici.

Atentie! Vânzatorii de parchet recomanda modele CALDE, izolatoare termic, cu R mare! Asa stiu ei “decât”, ca-s obisnuiti de la clientii cu calorifere, normal. Cere-le R mic-mic: m²K/W! Date tehnice, prospecte, manuale etc. În plus, nu pune dedesubt buretele lor. Se pune o folie subtire-subtire cu R mic-mic. Vezi un exemplu de R0,05 m²K/W! Sau se lipeste cu lipici, ma rog, adeziv ca-i mai tehnic. “Umpic” mai scump montaju’.

4. Se poate pune si mocheta. Chiar covor lipit. Verifica R, m²K/W, mic-mic! La fel: parchet din lemn masiv.

Daca finisajul ar avea rezistenta termica mare NU e capatul lumii. Se poate merge cu temperaturi mai ÎNALTE alei apei prin tevi. Casa tot atâta energie consuma, kWh. Eficienta centralei pe gaz, sau a pompei de caldura scad odata cu cresterea temperaturii agentului ;(

Încalzirea în pardoseala si covoarele

Se pot pune. Da. Exista covoare cu R, m²K/W, foarte mic. Covoare ultra subtiri. Vezi o propunere! Super-ok asta: Jysk. Cauti similar. Senzatie super pe talpa!

7. Calculator încãlzire în pardosealã | Placã cu nuturi vs tacker vs polistiren extrudat vs plasã Buzãu

  1. Polistiren extrudat XPS (ieftin, scump, cum vrei)

Putere termica sapa +2..3 W/m² fata de nuturi. Vrem ca sapa sa degaje cât mai multa caldura. Vezi nomograme de calcul!

Cea mai buna rezistenta termica lamba = cca 0,027 W/mK. Conteaza mult la: placile peste sol, nu între niveluri încalzite.

Pret: cca 12,5 lei/mp cel de 3 cm.

Rezistenta mecanica buna: agrafele stau bine înfipte-n el + încarcarea, kN/m². Unul normal are peste 5 kN/m².

Îmbinare nut-feder. Se obtine o placa bine închegata per încapere, etansa. Sunt evitate atingerile sapei cu placa de beton = punti termice. Chestie ce as zice ca nu prea conteaza. Doar pentru: comparatie cu variantele de mai jos. Între etaje încalzite de ce-ar conta? Când pun doar plasã de sârmã: câta contactu’ sapa-placã beton am? Ma rog.

Dezavantaj: grosimea cea mai mica = 2 cm. Agrafele, altfel, strapung tot polistirenul. Dezavantaj când omu’ nu se poate înalta: polistiren 20 mm + teava 16 mm + sapa normala 45 mm = 81 mm. Sau, sapa de calciu-sulfat umeda de 30 mm = 66 mm.

2. Placa cu nuturi

Ce sa vezi? Se monteaza usor teava. Lasa careva din pret la manopera?

Vine-o firma de sape ce-o doare-n kuracde tevile tale. Sanse minime sa iasa teava dintre nuturi. Nuturile = the best.

Ei spun avantaj: pas de 5 cm si multiplu. Io as spune: DOAR multiplu de 5. Poate vreau pas de 12,5 cm.

Avantaj: lambda = 0,040 W/m²? Cel mai naspa extrudat are sub 0,040.

Dezavantaj: polistiren expandat, scumpããã

Exista placa cu nuturi FARA izolatie termica: înaltime 24 mm. Bagi teava-ntre nuturi si gata. La etaj, sau unde nu te intereseaza izolarea termica se poate folosi cu succes. Înaltimea sapei va fi: teava 17 mm + 45 mm peste teava = 62 mm de la placa. Sapa de calciu-sulfat: 17+30 = 47 mm de la placa. Din pacate, preturi placa 34,5+ lei cu TVA/m².

3. Placile tip Tacker, Rolljet etc. Folie aluminiu?

Au ceva folie aluminiu + plasa deasupra, ca cea anti-insecte, cu rol de ranforsare. Blocheaza agrafele sa nu iasa din polistirenul expandat. Au si ceva patratele de matematica, în caz ca ti-e lene sa pui ruleta la masurat pasii între tevi. Io nu prea vad vreun avantaj.

Scumpee.

Uponor are un sistem cu arici, scai. Placa are o parte de scai, teava cealalta parte, ca o panglica îcolacita. Dai cu piciorul: teava sta nemiscata.

4. Plasã de sârmã, plasã de Buzãu

Plasa o pui pe placã. Sapa trebuie sa fie flotantã. Între placã si plasã: ceva folie. Legi cu „soricei” conducta. Genoflexiuni la greu 🙂 La un etaj intermediar nu conteaza transferul termic foarte mult. Gata!

Avantaj: sapã scundã.


8. Bun. S-a ‘nteles cât de cât. Trecem la chestii mai grele.

Calculator incalzire in pardoseala – necesarul de caldura

De aici pleaca ABSOLUT TOT ce tine de întregul sistem de încalzire. Necesar corect = instalatie CORECTA: investitie, confort, facturi, poluare 🙂

Automatizareaeconomiseste,ajusteazã, coreleazã. Adapteazã instalatia la “frigul” de-afarã. Dacã e mai cald, o lasã mai “moale”. Nu e nimeni în clãdire, sau într-o anume parte a casei, încãlzeste mai putin cu 2..3°C. Se conformeazã dupã reglajele tale, manuale, ori automate. Poate vorbi cu tine pe internet. Mai nou, automatizarea s-a împrietenit cu Siri, Cortana, Alexa, ori Google. Dacã proiectul si executia n-au fost ca la carte, propuse de ezermeshteru’ OLX, corecteaza cu-n oarecare succes functionarea sistemului. O apropie de cerintele tale.

Te iei dupa ezermeshteru’ OLX, dai o caruta de bani pe instalatie. Confort aiurea. Prea cald aerul, prea rece podeaua. Facturile nu cele mai mici. Dai a doua caruta de bani pe automatizare, ca poate da-de-da-de a fi cumva.

Sa stim pasii corecti per încapere ar trebui facut corect necesarul de caldura. Necesarul de caldura corect, Stas 1907, considera mai multe chestii: vezi punctele 1-8 de mai sus! Pereti exteriori: tip si grosime caramida – Porotherm, Cemacom, sau Ytong -, grosime izolatie termica pe exterior, pe interior, rigips, OSB, vata etc. La subsol/demisol beton armat + polistiren de 5 cm, de 10 cm. Acoperis tip sarpanta, sau tip terasa. Muuulte chestii.

Necesarul de caldura la încalzirea în pardoseala = cu cel pentru calorifere. Pierderile prin pardoseala se neglijeaza.

Calculator incalzire in pardoseala – nomograme, tabele puteri, W/mp

incalzire in pardoseala putere W pe mp
incalzire in pardoseala putere W pe mp

Covor, mocheta = si parchet laminat. R sub 0,10 m²K/W. Rosu = prea calda pardoseala: 33+ºC în bai, 29+ºC în rest. Circulatia sângelui etc.

Observa! La parchet ai nevoie de pas de 10 cm, pe când unde e gresie, ajunge pasul de 20 cm pentru 65-66 W/mp caldura. Chiar pas de 30 cm daca lasi sapa elicopterizata si gata. Poti pune epoxidice sau vopsele speciale. Efecte super misto.

Ce pasi pui la încalzirea în pardoseala?

Suprafata încapere = 16 mp. Necesar de caldura = 786 W. Temperatura agent 45/35°C. Parchet laminat. Pas: 786 W / 16 mp = 49 W/mp. Rezulta pas = 25 cm.

Calculator incalzire in pardoseala – Cum se aleg pasi? Distanta dintre tevi.

Iei cel mai mare raport necesar caldura/suprafata încapere si finisaj, W/mp. De aici pornesti cu pas de 10 cm. Adica la gresie, temperatura aer 20°C ai 93 W/m² necesarul. Rezulta pas de 10 cm. Aceleasi date pentru o încapare cu 73 W/m² = pas de 20 cm. Vezi tabel!

PONT! Lânga peretii exteriori pui 3-4 fire de teava la pas de 5 cm. Nu calci acolo. Prin conductie, dai mai multa caldura peretilor. Intri cu turul lânga peretii exteriori. NU începi lânga peretii interiori. Daca pui meandre, la fel, începi dinspre exterior si vii spre interiorul încaperii.

Calculator incalzire in pardoseala – lungime teava

La pas de 10 cm ai 10 ml de teava per 1 mp de sapa. La 15 cm, cca 7 m. Etc. 100 mp cu pas de 15 cm = 700 ml de teava.

Teava de 17 mm: bucla poate avea pâna la 120 ml, linistit. NU pune 2 circuite de 60 ml!

Teava de 16 mm: bucla poate avea pâna la 100 ml, linistit. NU pune 2 circuite de 50 ml!

Io merg chiar mai mult de-atât. Ma rog, calcule hidraulice etc.

Calculator incalzire in pardoseala – distribuitor cu n cãi

n = 700 ml / 120 ml = 5,83 = distribuitor cu 6 cãi. Daca ai, totusi, 7 zone de temperatura, vei lua un distribuitor incalzire in pardoseala cu 7 cai.

Calculator incalzire in pardoseala – grup hidraulic, modul hidraulic

NU folosi grup hidraulic, daca faci incalzire in pardoseala în toata casa! La fel, daca pui la etaj, demisol calorifere. Mai bine le calculezi la temperatura apei din pardoseala. Supradimensionezi cu rost, de data asta.

Îl folosesti pentru extinderea/reaccesorizarea unei instalatii clasice existente de încalzire cu radiatoare, cu o încalzire prin pardoseala. Vezi cum recomanda folosirea kitului cei de laRehau, sau cei de laPurmo.

Stii ce face un grup hidraulic? Probabil, nu. Ai cazan pe lemne + pufer. Apa are 90°C. Apa asta n-o poti baga-n pardoseala: te frigi si pusca gresia 🙂 Grupul face un amestec între 90°C si 35°C cât ar avea returul pardoselii. Ai pe tur un amestec de 45°C si gata.

DAR. Tu ai centrala termica noua de zeci de milioane, sau pompa de caldura de mii de euro. Astea stiu sa-ti dea exact 45°C, fara sa tot amestece, molfãie apele. Simplu. Cu senzorul exterior de temperatura, moduleaza chiar temperatura de tur de la 20°C la 45°C în functie de temperatura de-afara. Un senzor de exterior = 100 lei. Scump?

Grupul hidraulic face temperatura fixa, cât reglezi cu mâna. Pompa vine c-un consum de curent în plus. Daca nu este electronica mai nasol.

Calculator incalzire in pardoseala – automatizare

Calculator incalzire in pardoseala – inertie termica instalatie încalzire, inertie termica cladire

Mda. Tendinta instalatiilor moderne de încalzire este: inertie termica cât mai mica = vreau cald, se face cald imediat; nu vreau cald, se raceste încaperea rapid. Calorifele au constructii geometrice astfel încât sa dea caldura repede-repede. Nu ca la teracote: dai drumul la caldura, dar stai 4 ore pâna se face cald. S-a încins teracota, dar trebuie sa mergi la serviciu. Teracota tot baga caldura. Bucuria pisicilor.

Unele calorifere au chiar un ventilator încorporat. Caloriferul functioneaza normal. La un moment dat vrei sa ridici temperatura imediat cu 2°C. Asa ai tu chef. Bun. Caloriferul observa, începe sa de curent la ventilator. Ai ajuns la t+2°C. Se opreste ventilarea. Vezi calorifere de temperatura joasa!

incalzire in pardoseala temperatura joasa vogel
incalzire in pardoseala temperatura joasa vogel

Atentie! Inertie termica instalatie NU e acelasi lucru cu inertie termica cladire. La fel: inertie termica cladie mica = OK.

Cladire din piatra, caramida tiganeasca, plina = inertie mare. Cladire BCA, placi OSB + vata etc. = inertie mica. Caramida cu goluri etc. = medie.

Inca o diferenta: inertie termica nu este izolatie termica. Dimpotriva. Constructiile grele au rezistenta termica mai proasta decât cladirile usoare. În genere zic.

Probabil, cladirea ta este una cu inertie medie. Sunt si cazuri cu inertie mica, BCA – procent mai mic.

În ce priveste instalatia, încalzirea în pardoseala este ca teracota: cu inertie termica mare, cea mai mare 🙂 Nu te speria! Exista rezolvare.

Calculator incalzire in pardoseala – senzorul exterior de temperatura CEL MAI IMPORTAAANT

Senzor nu este termostat. Senzor = simte = fatã finã. Exact cum ai tu senzori de temperatura în piele. Noi suntem niste senzori umblãtori 😉

Bun. Necesarul de caldura al casei tale din Cluj se face la -18°C si la +21°C în toata casa, sa spunem. Cât zici tu, de fapt, +22°C, hai.

În cazul asta, apa prin tevi trebuie sa mearga din centrala cu 45°C si sa se-ntoarca cu 35°C. Nimic batut în cuie. Poate fi si 60/55 etc.

Dar, noroc pe noi, nu tot timpul afara sunt -18°C. Sunt +17°C. Poate da Domnul sh-umpic de soare. Mda. Mai ai nevoie de 45/35°C? Nu. În schimb, ai apelat la un ezermeshter pe OLX. Evident, mergi tot cu 45/35. Chiar 45/40. Termostatul de camera închide centrala. Dar, ai bagat la apa calda-n sapa aia de Doamne feri’! Pardoseala tot radiaza de te plictisesti. Ajungi la 26+°C. Dupa care asteeepti sa se raceasca la 20,5°C în casa, sa reporneasca centrala aia odata, ca s-a racit podeaua demult. Vezi Puterea minima, raportul de modulare = viitor!

Daca ai cladire cu inertie termica mare, mai nasoool. Daca ar fi cu inertie medie/mica = bucurie la cutie. Îi iei ei, de pe e-mag, smart mirror, ca-s mici facturile 😉

Cu 100 lei rezolvi problema de mai sus = senzor extern de temperatura. Cu asta, centrala ta face temperatura agentului pe tur de 32, sau 26, ori chiar 20°C pe tur. Termostatul nu arata veci 26°C. Sta undeva la +/-21°C. Centrala baga apa cãldutzã-n tzeji mai tot timpul. Deci: ai aer la 21°C, ai podea calda la 24°C. Tanana…

incalzire in pardoseala modulare temperatura agent
incalzire in pardoseala modulare temperatura agent

Ce trebuie sa faci? Alegi o linie din grafic. Linia 0.6 = afara = +5°C, temperatura tur = 28°C. Nu-i stres! Stie automatizarea singura. Tu vezi-ti de Netflix, sau teme, ori sarmale!

NU conteaza atât sutele de euro din automatizarile de interior Rehau, Uponor, Purmo, cât CÂNTÃRESTE importanta existentei acestui senzor exterior de temperatura. Cu ãsta, întreaga casa se adapteaza la mediul exterior.

Senzorul exterior este acceptat de CT gaz, CT electrice si pompe de caldura. Lemne? Niciun bai: se ia automatizare separata, cca 750 lei controlerul + ceva lei vana de amestec cu 3 cai + servomotor. Nu actuator, ci servomotor, cã-i servo 🙂

Calculator incalzire in pardoseala – senzorul interior de temperatura(nu termostat on/off)

Sati în apartament, sau casa doar parter, sau pur-si-simplu asa vrea’ muschii tai. Esti acasa, vrei cald. Nimeni acasa, cobori 2 grade si gata. Nu esti curios de zone de temperatura. În loc de un termostat on/off, pui un senzor de interior. Repet: senzor = simte. Esti anti-reglaje. Tu vrei: 21°C în aer si 24°C podeaua. Ai ales linia din graficu’ de mai sus de-a lela total, aiurea. Nicio problema! Senzorii vad cât e afara, cât e în casa. Senzorii dau în primire Codrutei Kovesi [centrala termica, pompa de caldura]. Codru’ corecteaza temperatura agentului, asa încât tu ai exact ceea ce ceri: confort. Nu sub. Nu peste.

Senzorul poate fi cu programare orara, sau fara orar. Legat la feisbuc, sau nu.

Calculator incalzire in pardoseala – principiul de functionare ZONE DE TEMPERATURA

Ce denumire tehnica, cool, entelegenta. Uau! Auzi: zone de temperatura 😉

Ai demult centrala de apartament si un termostat. Esti tare. Deja ai o zona. Mai ai si 2 robineti termostatati [+ cap termostatic] pe caloriferele din cele 2 camere unde nu sta nimeni, veci. Pãi esti greu-greu. Ai ditamai trei zone.

Buuun! La pardoseala nu ai calorifere. N-ai unde pune robinetii termostatati + capii. Ce, D-zeu, te faci?

Ca ai distribuitor la pardoseala nu e mare jmecherie. Românii au distribuitoare peste absolut tot: apa rece, calda, calorifere. Gasesc ei la ce sa-l foloseasca.

Io si la pardoseala m-as duce ramificat, fara distribuitor. În loc de tur-retur calorifer, as lega tur-retur bucla din sapa. As pune un robinet tur cu cap termostatat + un robinet retur si gata. S-ar vedea în camera doar robinetii astia, ori i-as baga-ntr-o cutie mica.

Sa consideram un distribuitor de calorifere. Are tur si retur. Pleaca tevile dus-întors, ca la Wizz, spre/de la calorifere. Daca o încapere a atins 21°C, robinetul termostatat se închide. Turul lui e blocat. Deci si returul. Ca la Wizz: de nu iei avionul, n-ai de unde te-ntoarce.

Bun! La încalzirea în pardoseala nu exista acel calorifer cu robinet termostatat + cap termostatic. Acel robinet se pune direct în aeroport/distribuitor pe plecarea/turul corespunzator camerei. În aeroport, robinetul nu stie ce temperatura e-n Costa Rica [camerã/zonã]. Nu stie când sa închida, când sa deschida. De-aia se pune un termostat în camera/zona respectiva, Elena Udrea. Lenutza, îi da comanda acelui robinet, aflat în aeroport, bietul. Comunica tot timpul. Lenutza poate da comanda direct acelui robinet, sau indirect. Adica: lui Bãsescu prima data, dupa care Bãsescu mai departe robinetului. Bãsescu = centru de comanda, unitate de control, UC etc. Zi-i cum vrei 🙂

Bãsescu va controla toate camerele. El stie ce Elenã cere caldura, sau nu. Închide-deschide robinetii ‘n-aeroport. În acelasi timp, Bãsescu, daca cel putin o Elenã cere caldura, va cere, mai departe, caldurã Codrutzei Kovezi [CT, pompa caldura etc.].

Calculator incalzire in pardoseala – termostate – unitate centrala – actuatoare, UC – centrala termica

Urmeaza…

[/read]

25
Zici, sau contrazici ceva?

9 Comment threads
16 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
10 Comment authors
  Te-ntere' ce-i p-aci? Pune-un email!  
Dã-mi de stire!
Razvan

Intre uponor si rehau ptr ce ai opta? incalzire pardoseala.

Cosma

Super tare blogu’…explicatii ptr toata lumea, dar am si io o intrebare…

Curba de termoreglare de mai sus pare a fi de la ceva Ariston ….ceea ce posed si io. In Exemplul tau: “Linia 0.6 = afara = +5°C, temperatura tur = 28°C” as avea in casa 20°C iar mie imi trebe mai mult, sa zicem 24°C. Cum ar trebui sa compensez diferenta temperatura? Ar trebui cumva sa deplasez “Linia 0.6” cu +4°C? Cred ca centrala face o ajustare de -/+7°C a liniei de temperatura…

Multumesc

Cosma

Multumesc

Andreas

Daca banii nu ar fi o problema, ce sistem de incalzire in pardoseala ai alege?
Dar pentru zonare pe fir cu senzor de pardoseala?

Andreas

Atunci un brand finlandez cu elemente fabricate in Suedia ar suna foarte bine. 🙂 Ma temeam de distribuitoarele lor din “plastic” la care au trecut in ultima vreme. Dar decat metalice italienesti cu filet ciobit, mai bine asa. Cam din considerentul asta ma gandeam daca n-or fi mai buni nemtii cu termopane.

In ceea ce priveste termostatele finlandezilor, imi par cam “troace’, de aceea ma gandeam sa le combin sistemul de incalzire cu o termostatare de la divinitatea sanatatii din mitologia romana. La ultimele variante par compatibile si la filet (exterior la distribuitorul finlandez, interior in actuatoare).

N-as folosi nici eu placi cu nuturi, dar vreau totusi sa reduc cantitatea de sapa care intra si sa protejez si tevile mai bine pe durata urmatoarelor lucrari. De aceea, daca tot trebuie un 3.5 cm peste varfuri de anhidrica si 4.5 cm din cea normala, as prefera sa intre cat mai putin material pe langa teava.

Andreas

Italienii (firma de biciclete, fostii a lu’ Cipollini prin 2005) cu filet ciobit se gasesc si la “universu’ instalatiilor”. Au niste distribuitoare metalice care par foarte robuste, dar daca le pipai putin filetu’ (mai ales pe interior) o sa vezi ca-s facute ca sa dea la kg … decat asa mai bine “plastic din poliamida armata cu fibra de sticla” de la nordici.

In ceea ce priveste zeii, echivalentul la Higeea de la greci este Salus la romani. Deci ma gandeam sa inlocuiesc termostatarea finlandeza cu cea britanica din motive de feeling al termostatelor. De exemplu, alea cu rotita in partea de jos lasata in aer ma fac sa-mi sucesc mana (intuitiv pentru mana mea ar fi fost sa fie partea lasata in aer in sus … mai ales ca de obicei se recomanda montarea pe la 1.3 – 1.5 m de sol). De asemenea, nu le-au marcat si ei cu o temperatura. Rotesti dupa ureche.

Inteleg ideea de a inconjura teava cu un bun conducator (sapa) si nu izolator (nuturile), dar … pentru mine e important sa nu ingreunez podeaua mult. Si-atunci mai putina sapa ajuta. Nu ca ma zgarcesc la cativa saci “de material” in plus sau ca mi-ar face vreun discount cel ce-o prepara fiindca ar pune mai putin material. Desi e posibil sa fie si asta un “side-effect” benefic … Daca nuturile ocupa 1/4 din suprafata, si au 2 cm inaltime, atunci economisesc cam 9 kg/m^2 la anhidrica sau vreo 11 kg/m^2 la sapa normala pe baza de ciment si nisip. Nu e mult, dar se aduna …

Sus! Iancu-i dus.