Categories: Termice
March 2, 2019
| On acum 3 săptămâni

Încălzire în pardoseală. Calculator. Celebrul pas de 10 cm.

Cam ce materiale? CALCULATOR încălzire în pardoseală! În articol, vezi de ce NU e chiar cea mai bună idee celebrul pas de 10 cm peste tot! Mulți bani pe investiție nu înseamnă cel mai bun confort, nici cele mai mici facturi. Interesant pe Wikipedia.

  1. Ce considerăm când alegem pasul?
  2. Pas de 10 = Știm de-o treabă?
  3. [Dez]echilibrarea hidraulică vs confort vs bani investiție vs bani facturi în anii ce vin. Autoechilibrare Uponor.
  4. Confortul. Distribuția temperaturii pe finisaj, la talpa omului.
  5. Șapa: grosimi, tipuri. De ce 4,5 cm peste conducte?
  6. Finisajul: gresie, parchet, mochetă, epoxidică etc. Folie de aluminiu = degeaba 🙁
  7. Suportul pentru țeava: placă cu nuturi vs tacker vs polistiren extrudat vs plasă de Buzău.
  8. Calcule cam grele: necesar căldură, pași, lungimi țeavă, nr. circuite distribuitor, automatizare etc.

De-a lungul anilor, au făcut programe complexe. Rehau, Tece, Uponor sunt mai proști decât instalatoru’ OLX? „Pune-acolo pas de 10, circuite de max. 60 metri și lasă-mă cu vrăjala!”


Cu praful, nu te stresa! Vezi Praful și Încălzire mai ieftină, mai plăcută!

Pentru preț materiale + motaj, vezi articolul „Preț încălzire în pardoseală 18 €/m²”!


Deși lung, articolul nu e gata. Nici cizelat. Va fi ‘nainte de 20-20. Sper s-ajute, până una-alta 😉 Oricum, de citit: echilibrare hidraulică & automatizare încălzire-n podea.


1. Calculator încălzire în pardoseală | Distanța dintre țevi. Ce considerăm când alegem pasul?

NU face [mai nou: NU fă!] pași de 10 cm în toooate încăperile! E aproape ca: un calorifer 22/600/1600 în toate încăperile.

O încăpere poate fi:

1. la demisol (pas 25..30+ cm), ori la nivel intermediar (pas 15..25 cm), sau ultimul nivel = și parter fără etaj/mansardă (pas 10..20 cm)

2. cu șapa simplă/pard. epoxidică (subsol/garaj/cameră tehnică), gresie (băi, bucătărie, holuri), parchet laminat, mochetă, sau chiar lemn masiv (dormitoare/camere copii)

3. cu geamuri foarte mari (cameră de zi), sau geamuri mici (dormitoare), ori deloc la subsol

4. fără, ori cu unu, doi, sau chiar trei pereți exteriori

5. cu înălțime utilă 2,30 m..3,20 m. Tavan izolat cu 10 cm..40 cm. Pod/terasă. Living cu planșeul „spart”.

6. la sud, sau la nord. La sud încăperea vede soarele, la nord veci.

7. cu cărămizi și izolații termice diferite (la aceeași casă, chiar)

8. cu deschideri mai dese ale geamurilor (bucătărie, uscător haine)

Ad enervant. Util?

9. cu 7°C garajul, 18°C demisolul, 21°C sufrageria.

10. etcetera.

Vorba aia: o poza face cât-o mie de cuvinte. Te poți inspira. Imagine c-un „egzenplu” de calcul dintr-un manual de proiectare:

încălzire în pardoseală celebrul pas de 10 cm pași manual t.

2. Calculator încălzire în pardoseală | Pas de 10 = Știm de-o treabă?

Îs convins. Vei spune: „Oricum, am pe distribuitor actuatoare. Se închid dacă undeva e mai cald. O încăpere are X m², alta Y m². Dau exact căldura necesară în încăperea aia.” Nu chiar-chiar!

Un vânzător/consultant corect face calcule complexe. Necesar căldură corect, folosește nomograme Uponor, Rehau, Purmo etc. Curios: diferă. Calcul puteri W/m², în funcție de temperatură agent, temperatură aer și tip finisaj. Folosirea nomogramelor, hai, nu este foarte grea. În schimb, calculul necesarului de căldură este unul foooarte complex. Așa-s de combinați clienții/utilizatorii [de-a lungul anilor] de către comerțiant și ezermeșter, că io, când propun pas de 20..25 cm, primesc: „NUUU! Că frigălău. Că vreau căldurăăă!” Chiar unii proiectanți, nesiguri pe calcule, pun să fie. Pas de 10 cm într-un hol cu toți pereții pe interior? De unde-ar veni frigul?

Bun. Nu-i capătu’ lumii că pui peste tot pas de 10 cm. Simplu pentru vânzător = vinde repede, vinde muuult. Liniștitor pentru om = un ban în +, dar va fi căldălău. Buget generos = autoechilibrare Uponor [1000 €/etaj] = confort cerut.

3. Calculator încălzire în pardoseală | Supradimensionarea & [dez]echilibrarea hidraulică

Pași de 10 cm PESTE TOT =

1. mult mai scumpă instalația
  • în loc de 600 m de țeavă, pui 1200 m. Văzută de sus, parcă-i gresia. N-arată rău.
  • în loc de distribuitor cu 6 căi, pui distribuitor cu 12 căi. Altfel postezi pe feisbuc un „avion”.
  • în loc de cutie de 500 mm, pui cutie de 1000 mm. Mare și faină, pentru aia. Albă.
  • în loc de 6 actuatoare, iei 12 actuatoare. Nasol, astea nu se văd. Instagramu’! 🙂
  • în loc de 12 conectori și curbe conductoare, pui câte 24 buc. Irelevant. Bani sunt.
  • mai multă papa și „niumarc”/instalator. Mai multe zile la lucru.
2. mai scumpă exploatarea (facturi gaz + curent electric)
  • în loc de volum de 80 litri, pompa recirculă 160 litri. Pompa electronică a centralei va controla mai greu deltaT = Ttur-Tretur agent.
  • în loc de 600 ml de excursii ale agentului prin țeji, ăsta se plimbă bine-mersi 1,2 km. Are vaucer pe booking.com.
  • pompa electronică, super-eficientă, din CT/PC moderne, probabil, nu „ajunge”. Pui pompe non-electronice de 135 W x 2, sau 3 buc. 400 W în plus spre prietenii de la Electrica. Grup hidraulic? What for?
  • în loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele. Sistemul ideal este când actuatoarele nu se tot închid că-i prea cald. Ăsta-i rolul nostru, al proiectanților. Automatizările ar trebui doar să corecteze, regleze. Ai supradimensionat? Stai cu actuatoarele închise. Aer prea cald, pardoseală prea rece 🙁
  • în loc de 21ºC în cameră, ai 23ºC. Că la câtă țeavă-ai băgat, tonele de șapă continuă să-ncălzească, chiar de-s actuatoarele închise. Consum+ de gaz. Mai nasol: lemn, peleti, curent.
  • spui că „mergi” cu temperatură foarte joasă, că-ți permit lungimile țevilor. Bun. Acum esti ok în încăperile călduroase, dar faci pe Pingu’ de la ROboți în camerele, devenite astfel, friguroase.
3. mai mare disconfortul termic
  • în loc de 21°C în cameră, ai 23°C. Pui pe 19°C să ai 21°C. Nicicum nu-i bine. Ba căldălău, ba frigălău.
  • la 21ºC se închid actuatoarele. Apa caldă nu mai circulă prin țevi long time, 2..3 ore. Deși, aerul are 22ºC, pardoseala s-a răcit între timp. Umbli desculț în toată casa. Vei ști camera unde circulă apa și unde nu. Nu te-ntere’. Vrei doar să fie calde și pardoseala, și aerul.
  • la tălpi max.: 29°C camere, 33°C băi. Cam probabil să ai peste aceste temp. Cică sănătatea omului etc.
4. mai greu de echilibrat hidraulic/termic, facturi mai mari.
  • Unii proiectăm cât-de-cât corect. Ne străduim. Dar, realitatea nu e ca-n laptopu’ meu. Șapa nu e fix 4,5 cm peste țeavă. Unele cărămizi nu-s ca-n prospect. Izolația s-a pus mai ca la carte, mai românește. S-a’ cumpărat geamuri scumpe că auto. Ceva țeavă a făcut picioare de pe șantier etc.
  • Din alegerea pașilor ar trebui sa obținem exact temperaturile dorite în exact toate încaperile, FĂRĂ niciun actuator, termostat etc. Aaa, că vreau o cameră s-o las pe 12ºC, că nu stă nimeni la un moment dat, asta-i cu totul altceva.
  • Echilibru termic = exact temperatura calculată inițial în toată casa. O cameră, totuși, în realitate, e mai călduroasă față de restul. Să echilibrez termic, trebuie să micesc debitul.
  • FĂRĂ actuatoare, din debitmetre, corectez (obturez) o încăpere ce ar fi mai călduroasă decât restul casei. Proiectul perfect ar fi acela când nu trebuie intervenit DELOC.
  • Mult mai greu de echilibrat, dacă sunt n² încăperi unde puterea instalată (metri de țeavă/încăpere) nu corespunde cu necesarul de căldură real al încăperilor. Repet: nu e imposibil. Problema = banii lela-n investiție + chinuială reglare termică.
  • Am clienți ce mă sună că: „E cald în cameră, nimic de zis. Dar, e rece parchetuuu!” Merg și echilibrez = închid partial debitmetrele pe camera aia. Ciudat. Adică e rece și io „închid” și mai tare. Da. Merge mai puțină apă caldă (debit = l/min). Nu apucă să încălzească aerul la 21ºC = actuatorul nu se închide.
  • Facturi mai mari de gaz? Da. Că: 21ºC în cea mai friguroasă cameră, 24..26ºC în altele.
  • Automatizările moderne Uponor rezolvă problema asta: echilibrare hidraulică automatizat. Termostatele închid scurt, anticipat, actuatoarele când se apropie aerul de 21ºC. Le repornesc, scurt. Un fel de impulsuri de agent termic în țevi. Bani investiție versus bani calcule! Autoechilibrare Uponor 6 zone/etaj = cca 1000 €.

4. Calculator încălzire în pardoseală | Distribuția temperaturii pe finisaj, la talpa omului

Vei spune: celebrul pas de 10 cm face o distribuție uniformă a temperaturii pe suprafața încăperii. Take a look!

încălzire în pardoseală temperatură șapă
încălzire în pardoseală temperatură pași

Tabelul se referă la beton gol. Șapă + gresie/parchet = uniformizare temperatură.

Observă în tabel! Pas de 15 cm, șapă de 50 mm. Dacă există 5 cm de șapă de la centrul țevii =  4,15 cm peste țeavă de 17 mm, temperatura din mijloc este 33,84-33,14 = 0,7°. Rehau, Uponor, Tece etc. recomandă 4,5 cm de șapă PESTE țeavă. Șapa scundă = diferențe mai mari + atenție la încărcarea kN/m².

Pas de 10 cm = țeavă mai multă = Ttur-Tretur mai mare. Într-adevăr, ai țeava deasă, dar diferență mare între tur și retur: 45°C/30°C. Cu țeava mai scurtă, probabil, va fi: 45°C/38°C. Mama ei de treabă! Nicicum nu-i bine! 😉


5. Calculator încălzire în pardoseală | Șapa. De ce 4,5 cm de Șapă peste țevi?

Șapa e șapă, indiferent de: încălzire în pardoseală, sau cu calorifere etc. Nimic de speriat.


Despre șapă NU căuta la instalații! Caută la construcții! Pe google: „șape flotante”. Exemple: Knauf, Baumit etc.


Constructorii spun că o șapă uscată, normală, case locuit cu/fără încălzire în pardoseală ar trebui să aibă 4,5 cm din considerente mecanice, kN/m². Cică în casele oamenilor ar fi o încărcare de sub 2 kiloNiutoni/m². Îcărcări mai mari = șapă mai groasă. Există, mai scumpe evident, șape de calciu-sulfat umede care-n casa omului pot fi de 3,0 cm.

După cum s-a văzut mai sus:

Ad enervant. Util?
  • șapa de grosime mică = se simte diferența de temperatură: țeavă^lipsă țeavă + reducere rezistență mecanică.
  • șapa groasă = uniformizare temperatură; șapa prea groasă = mai ridicată temperatura agentului. Nu-i de speriat.
  • Rehau, Tece, Uponor, Tiemme, Purmo etc. recomandă pentru șapele normale 4,5 cm peste partea de sus a țevii, nu de la placă, sau polistiren. Cu 4,5 cm sunt asigurate: rezistența mecanică, uniformizare temperatură și temperatură joasă agent termic.
Calulator încălzire în pardoseală. Grosime șapă flotantă.

Bine. În tabel sport = suport. Heh! 🙂

Knauf: șapele peste polistiren ar fi de 5 cm. De 3 cm, anhidrit.

6. Calculator încălzire în pardoseală | Finisajul

Finisajul vine în contact cu șapa. El preia căldura de la șapă, după care finisajul va radia în casă corpurile solide, chiar pe tine. Îți va încălzi piciorul, sau b^cile la atingere. Vezi articolul Cele mai bune calorifere!


FOLIE ALUMINIU?

Interesant 😉 Șapa joacă DOAR rolul de a prelua căldura de la țevi. Prin conducție, o transmite gresiei, parchetului etc. SUPRAFAȚA finală radiază. Nu apa caldă, nu țevile, nu șapa. O șapă elicopterizată, fără finisaj, da. DECI: folia de aluminiu de parizer – super folie cu patrățele de matematică bla-bla sub țevi – NU are niciun rol! Caldura de la apă la țevi, de la țevi la șapă, de la șapă la finisaj se transmite prin CONDUCȚIE. Nicio legătură cu radiația de la agent termic spre tine, sau spre altă parte a casei. Placa cu nuturi [40 lei/m²] are un biet plastic negru. Nimic de ambalat parizeru.

Dacă se oglindea căldura, Termoficarea apela la oglinzi, nu la conducte.


Finisajul poate fi: șapă simplă, vopsită, epoxidică, gresie, marmură, parchet laminat, mochetă, lemn masiv. Oricare din finisaje trebuie să aibă un contact foarte-foarte bun cu șapa. Sub gresie: fără goluri de aer, sub parchet NU bureti. Există pardoseli ce se lipesc cu lipici de șapă. Cam scumpe. Deh!

Scapă de sechele! Gresie receee! Cimeeent rece! Acum, caloriferul tau va fi pardoseala ta caldă. Ea va fi cea care-ți va da căldură.

Care este cel mai potrivit finisaj la încălzirea în pardoseală?
1. Șapa neacoperită = economia cea mai mare

elicopterizata, vopsită [vezi Coramet Cluj], sau pardoselile epoxidice. De ce? Cele mai joase temperaturi agent termic evăr. Mergi cu tur/retur = 24°C/20°C :). Orice finisaj peste șapă are o minimă rezistență termică. Clar?

2. Gresia vine pe locul 2. La încălzire în pardoseală pune cât mai mulți m² de gresie!

Poate fi folosită foarte bine-n toată zona de zi: bucătărie, sufragerie, hol, cameră tehnică, birou etc. Chiar în zona de noapte, cu dormitoarele. Există gresii cu aspect de lemn (masiv unele) foarte ok. Caută pe Google! Și-n engleză 😉

încălzire în pardoseală gresie aspect lemn

Pardoseală de tip Klinker. Clientul nostru D.

încălzire în pardoseală klinker
3. Oare, ce parchet e potrivit la încălzirea în pardoseală?

CEL MAI SUBȚIREEE + CEL MAI PROST IZOLATOR TERMIC, cu R mic-mic, m²K/W. Vezi! Mă rog, cu grad de uzură bun. Aspect ce nu-ntere’ aici.

Atenție! Vânzătorii de parchet recomandă modele CALDE, izolatoare termic, cu R mare! Așa știu ei “decât”, că-s obișnuiți de la clienții cu calorifere, normal. Cere-le R mic-mic: m²K/W! Date tehnice, prospecte, manuale etc. În plus, nu pune dedesubt buretele lor. Se pune o folie subțire-subțire cu R mic-mic. Vezi un exemplu de R 0,05 m²K/W! Sau se lipește cu lipici, mă rog, adeziv că-i mai tehnic. “Umpic” mai scump montaju’.

4. Se poate pune și mochetă. Chiar covor lipit. Verifică R, m²K/W, mic-mic! La fel: parchet din lemn masiv.

Dacă finisajul ar avea rezistentă termică mare NU e capătul lumii. Se poate merge cu temperaturi mai ÎNALTE ale apei prin țevi. Casa tot atâta energie consumă, kWh. Eficiența centralei pe gaz, sau a pompei de căldură scad odată cu creșterea temperaturii agentului ;(

Încălzirea în pardoseală și covoarele

Se pot pune. Da. Există covoare cu R, m²K/W, foarte mic. Covoare ultra subțiri. Vezi o propunere! Super-ok ăsta: Jysk. Cauți similar. Senzație super pe talpă!

7. Calculator încălzire în pardoseală | Placă cu nuturi vs tacker vs polistiren extrudat vs plasă Buzău

  1. Polistiren extrudat XPS (ieftin, scump, cum vrei)

Putere termică șapă +2..3 W/m² față de nuturi. Vrem ca șapa să degaje cât mai multă căldură. Vezi nomograme de calcul!

Ad enervant. Util?

Cea mai bună rezistență termică lambda = cca 0,027 W/mK. Contează mult la: plăcile peste sol, nu între niveluri încălzite.

Preț: cca 12,5 lei/mp cel de 3 cm.

Rezistență mecanică bună: agrafele stau bine înfipte-n el + încărcarea, kN/m². Unul normal are peste 5 kN/m².

Îmbinare nut-feder. Se obține o placă bine închegată per încăpere, etanșă. Sunt evitate atingerile șapei cu placa de beton = punți termice. Chestie ce aș zice că nu prea contează. Doar pentru: comparație cu variantele de mai jos. Între etaje încălzite de ce-ar conta? Când pun doar plasă de sârmă: câtă contactu’ șapă-placă beton am? Mă rog.

Dezavantaj: grosimea cea mai mică = 2 cm. Agrafele, altfel, străpung tot polistirenul. Dezavantaj când omu’ nu se poate înălța: polistiren 20 mm + țeavă 16 mm + șapă normală 45 mm = 81 mm. Sau, șapa de calciu-sulfat umedă de 30 mm = 66 mm.

2. Placă cu nuturi

Ce să vezi? Se montează ușor țeava. Lasă careva din preț la manoperă?

Vine-o firmă de șape ce-o doare-ndeva de țevile tale. Șanse minime să iasă țeava dintre nuturi. Nuturile = the best.

Ei spun avantaj: pas de 5 cm și multiplu. Io aș spune: DOAR multiplu de 5. Poate vreau pas de 12,5 cm.

Avantaj: lambda = 0,040 W/m²? Cel mai nașpa extrudat are sub 0,040.

Dezavantaj: polistiren expandat, scumpăăă

Există placă cu nuturi FĂRĂ izolație termică: înălțime 24 mm. Bagi țeavă-ntre nuturi și gata. La etaj, sau unde nu te interesează izolarea termică se poate folosi cu succes. Înălțimea șapei va fi: țeavă 17 mm + 45 mm peste țeavă = 62 mm de la placă. Șapa de calciu-sulfat: 17+30 = 47 mm de la placă. Din păcate, prețuri placă 34,5+ lei cu TVA/m².

3. Plăcile tip Tacker, Rolljet etc. Folie aluminiu?

Au ceva folie aluminiu + plasă deasupra, ca cea anti-insecte, cu rol de ranforsare. Blochează agrafele sa nu iasă din polistirenul expandat. Au și ceva pătrățele de matematică, în caz că ți-e lene să pui ruleta la măsurat pașii între țevi. Io nu prea văd vreun avantaj.

Scumpee.

Uponor are un sistem cu arici, scai. Placa are o parte de scai, țeava cealaltă parte, ca o panglică îcolăcită. Dai cu piciorul: teava stă nemișcată.

4. Plasă de sârmă, plasă de Buzău

Plasa o pui pe placă. Șapa trebuie să fie flotantă. Între placă și plasă: ceva folie. Legi cu „șoricei” conducta. Genoflexiuni la greu 🙂 La un etaj intermediar nu contează transferul termic foarte mult. Gata!

Ad enervant. Util?

Avantaj: șapă scundă.


8. Bun. S-a ‘nțeles cât de cât. Trecem la cheștii mai grele.

Calculator încălzire în pardoseală – necesarul de căldură

De aici pleacă ABSOLUT TOT ce ține de întregul sistem de încălzire. Necesar corect = instalație CORECTĂ: investiție, confort, facturi, poluare 🙂

Automatizarea economisește, ajustează, corelează. Adaptează instalația la “frigul” de-afară. Dacă e mai cald, o lasă mai “moale”. Nu e nimeni în clădire, sau într-o anume parte a casei, încălzește mai puțin cu 2..3°C. Se conformează după reglajele tale, manuale, ori automate. Poate vorbi cu tine pe internet. Mai nou, automatizarea s-a împrietenit cu Siri, Cortana, Alexa, ori Google. Dacă proiectul și execuția n-au fost ca la carte, propuse de ezermeșteru’ OLX, corectează cu-n oarecare succes funcționarea sistemului. O apropie de cerințele tale.

Te iei după ezermeșteru’ OLX, dai o căruță de bani pe instalație. Confort aiurea. Prea cald aerul, prea rece podeaua. Facturile nu cele mai mici. Dai a doua căruță de bani pe automatizare, că poate da-de-da-de a fi cumva.

Să știm pașii corecți per încăpere ar trebui făcut corect necesarul de căldură. Necesarul de căldură corect, Stas 1907, consideră mai multe chestii: vezi punctele 1-8 de mai sus! Pereți exteriori: tip și grosime cărămidă – Porotherm, Cemacom, sau Ytong -, grosime izolație termică pe exterior, pe interior, rigips, OSB, vată etc. La subsol/demisol beton armat + polistiren de 5 cm, de 10 cm. Acoperiș tip șarpantă, sau tip terasă. Muuulte chestii.

Necesarul de căldură la încălzirea în pardoseală = cu cel pentru calorifere. Pierderile prin pardoseală se neglijează.

Calculator încălzire în pardoseală – nomograme, tabele puteri, W/mp

încălzire în pardoseală putere W pe mp

Covor, mochetă = și parchet laminat. R sub 0,10 m²K/W. Roșu = prea caldă pardoseala: 33+ºC în băi, 29+ºC în rest. Circulația sângelui etc.

Observă! La parchet ai nevoie de pas de 10 cm, pe când unde e gresie, ajunge pasul de 20 cm pentru 65-66 W/mp căldură. Chiar pas de 30 cm dacă lași șapa elicopterizată și gata. Poți pune epoxidice sau vopsele speciale. Efecte super mișto.

Ce pași pui la încălzirea în pardoseală?

Suprafață încăpere = 16 mp. Necesar de căldură = 786 W. Temperatură agent 45/35°C. Parchet laminat. Pas: 786 W / 16 mp = 49 W/mp. Rezultă pas = 25 cm.

Calculator încălzire în pardoseală – Cum se aleg pașii? Distanța dintre țevi.

Iei cel mai mare raport necesar căldură/suprafață încăpere și finisaj, W/mp. De aici pornești cu pas de 10 cm. Adică la gresie, temperatură aer 20°C ai 93 W/m² necesarul. Rezultă pas de 10 cm. Aceleași date pentru o încăpere cu 73 W/m² = pas de  20 cm. Vezi tabel!

PONT! Lângă pereții exteriori pui 3-4 fire de țeavă la pas de 5 cm. Nu calci acolo. Prin conducție, dai mai multă căldură pereților. Intri cu turul lângă pereții exteriori. NU începi lângă pereții interiori. Dacă pui meandre, la fel, începi dinspre exterior și vii spre interiorul încăperii.

Calculator încălzire în pardoseală – lungime țeavă

La pas de 10 cm ai 10 ml de țeavă per 1 mp de șapă. La 15 cm, cca 7 m. Etc. 100 mp cu pas de 15 cm = 700 ml de țeavă.

Țeava de 17 mm: bucla poate avea până la 120 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 60 ml!

Țeava de 16 mm: bucla poate avea până la 100 ml, liniștit. NU pune 2 circuite de 50 ml!

Io merg chiar mai mult de-atât. Mă rog, calcule hidraulice etc.

Calculator încălzire în pardoseală – distribuitor cu n căi

n = 700 ml / 120 ml = 5,83 = distribuitor cu 6 căi. Dacă ai, totuși, 7 zone de temperatură, vei lua un distribuitor încălzire în pardoseală cu 7 căi.

Calculator încălzire în pardoseală – grup hidraulic, modul hidraulic

NU folosi grup hidraulic, dacă faci încălzire în pardoseală în toată casa! La fel, dacă pui la etaj, demisol calorifere. Mai bine le calculezi la temperatura apei din pardoseală. Supradimensionezi cu rost, de data asta.

Îl folosești pentru extinderea/reaccesorizarea unei instalații clasice existente de încălzire cu radiatoare, cu o încălzire prin pardoseală. Vezi cum recomandă folosirea kitului cei de la Rehau, sau cei de la Purmo.

Știi ce face un grup hidraulic? Probabil, nu. Ai cazan pe lemne + pufer. Apa are 90°C. Apa asta n-o poți băga-n pardoseală: te frigi și pușcă gresia 🙂 Grupul face un amestec între 90°C și 35°C cât ar avea returul pardoselii. Ai pe tur un amestec de 45°C și gata.

DAR. Tu ai centrală termică nouă de zeci de milioane, sau pompă de căldură de mii de euro. Astea știu să-ți dea exact 45°C, fără să tot amestece, molfăie apele. Simplu. Cu senzorul exterior de temperatură, modulează chiar temperatura de tur de la 20°C la 45°C în funcție de temperatura de-afară. Un senzor de exterior = 100 lei. Scump?

Grupul hidraulic face temperatură fixă, cât reglezi cu mâna. Pompa vine c-un consum de curent în plus. Dacă nu este electronică mai nasol.

Calculator încălzire în pardoseală – automatizare

Calculator încălzire în pardoseală – inerție termică instalație încălzire, inerție termică clădire

Mda. Tendința instalațiilor moderne de încălzire este: inerție termică cât mai mică = vreau cald, se face cald imediat; nu vreau cald, se răcește încăperea rapid. Caloriferele au construcții geometrice astfel încât să dea căldură repede-repede. Nu ca la teracote: dai drumul la căldură, dar stai 4 ore pâna se face cald. S-a încins teracota, dar trebuie să mergi la serviciu. Teracota tot bagă căldură. Bucuria pisicilor.

Unele calorifere au chiar un ventilator încorporat. Caloriferul funcționează normal. La un moment dat vrei să ridici temperatura imediat cu 2°C. Așa ai tu chef. Bun. Caloriferul observă, începe să de curent la ventilator. Ai ajuns la t+2°C. Se oprește ventilarea. Vezi calorifere de temperatură joasă!

încălzire în pardoseală temperatură joasă vogel

Atenție! Inerție termică instalație NU e același lucru cu inerție termică clădire. La fel: inerție termică clădire mică = OK.

Clădire din piatră, cărămidă tigănească, plină = inerție mare. Clădire BCA, plăci OSB + vată etc. = inerție mică. Cărămidă cu goluri etc. = medie.

Încă o diferență: inerție termică nu este izolație termică. Dimpotrivă. Construcțiile grele au rezistență termică mai proastă decât clădirile ușoare. În genere zic.

Probabil, clădirea ta este una cu inerție medie. Sunt și cazuri cu inerție mică, BCA – procent mai mic.

În ce privește instalația, încălzirea în pardoseală este ca teracota: cu inerție termică mare, cea mai mare 🙂 Nu te speria! Există rezolvare.

Calculator încălzire în pardoseală – senzorul exterior de temperatură CEL MAI IMPORTAAANT

Senzor nu este termostat. Senzor = simte = față fină. Exact cum ai tu senzori de temperatură în piele. Noi suntem niste senzori umblători 😉

Bun. Necesarul de căldură al casei tale din Cluj se face la -18°C și la +21°C în toată casa, să spunem. Cât zici tu, de fapt, +22°C, băi.

În cazul ăsta, apa prin țevi trebuie să meargă din centrală cu 45°C și să se-ntoarcă cu 35°C. Nimic bătut în cuie. Poate fi și 60/55 etc.

Dar, noroc pe noi, nu tot timpul afară sunt -18°C. Sunt +17°C. Poate dă Domnul ș-umpic de soare. Mda. Mai ai nevoie de 45/35°C? Nu. În schimb, ai apelat la un ezermeșter pe OLX. Evident, mergi tot cu 45/35. Chiar 45/40. Termostatul de cameră închide centrala. Dar, ai băgat la apă caldă-n șapa aia de Doamne feri’! Pardoseala tot radiază de te plictisești. Ajungi la 26+°C. După care așteeepți să se răcească la 20,5°C în casă, să repornească centrala aia odată, că s-a răcit podeaua demult. Vezi Puterea minimă, raportul de modulare = viitor!

Dacă ai clădire cu inerție termică mare, mai nasoool. Dacă ar fi cu inerție medie/mică = bucurie la cutie. Îi iei ei, de pe e-mag, smart mirror, că-s mici facturile 😉

Cu 100 lei rezolvi problema de mai sus = senzor extern de temperatură. Cu ăsta, centrala ta face temperatura agentului pe tur de 32, sau 26, ori chiar 20°C pe tur. Termostatul nu arată veci 26°C. Stă undeva la +/-21°C. Centrala bagă apă călduță-n țeji mai tot timpul. Deci: ai aer la 21°C, ai podea caldă la 24°C. Tanana…

încălzire în pardoseală modulare temperatură agent

Ce trebuie să faci? Alegi o linie din grafic. Linia 0.6 = afară = +5°C, temperatură tur = 28°C.  Nu-i stres! Știe automatizarea singură. Tu vezi-ți de Netflix, sau teme, ori sarmale!

NU contează atât sutele de euro din automatizările de interior Rehau, Uponor, Purmo, cât CÂNTĂREȘTE importanța existenței acestui senzor exterior de temperatură. Cu ăsta, întreaga casă se adaptează la mediul exterior.

Senzorul exterior este acceptat de CT gaz, CT electrice și pompe de căldură. Lemne? Niciun bai: se ia automatizare separată, cca 750 lei controlerul + ceva lei vana de amestec cu 3 căi + servomotor. Nu actuator, ci servomotor, că-i servo 🙂

Calculator încălzire în pardoseală – senzorul interior de temperatură (nu termostat on/off)

Sați în apartament, sau casă doar parter, sau pur-și-simplu așa vrea’ mușchii tăi. Ești acasă, vrei cald. Nimeni acasă, cobori 2 grade și gata. Nu ești curios de zone de temperatură. În loc de un termostat on/off, pui un senzor de interior. Repet: senzor = simte. Ești anti-reglaje. Tu vrei: 21°C în aer și 24°C podeaua. Ai ales linia din graficu’ de mai sus de-a lela total, aiurea. Nicio problemă! Senzorii văd cât e afara, cât e în casă. Senzorii dau în primire Codruței Kovesi [centrala termică, pompa de căldură]. Codru’ corectează temperatura agentului, așa încât tu ai exact ceea ce ceri: confort. Nu sub. Nu peste.

Senzorul poate fi cu programare orară, sau fără orar. Legat la feisbuc, sau nu.

Calculator încălzire în pardoseală – principiul de funcționare ZONE DE TEMPERATURĂ

Ce denumire tehnică, cool, entelegentă. Uau! Auzi: zone de temperatură 😉

Ai demult centrala de apartament și un termostat. Ești tare. Deja ai o zonă. Mai ai și 2 robineți termostatați [+ cap termostatic] pe caloriferele din cele 2 camere unde nu stă nimeni, veci. Păi ești greu-greu. Ai ditamai trei zone.

Buuun! La pardoseală nu ai calorifere. N-ai unde pune robineții termostatați + capii. Ce, D-zeu, te faci?

Că ai distribuitor la pardoseală nu e mare jmecherie. Românii au distribuitoare peste absolut tot: apă rece, caldă, calorifere. Găsesc ei la ce să-l folosească.

Io și la pardoseală m-aș duce ramificat, fără distribuitor. În loc de tur-retur calorifer, aș lega tur-retur buclă din șapă. Aș pune un robinet tur cu cap termostatat + un robinet retur și gata. S-ar vedea în cameră doar robineții âștia, ori i-aș băga-ntr-o cutie mică.

Să considerăm un distribuitor de calorifere. Are tur și retur. Pleacă țevile dus-întors, ca la Wizz, spre/de la calorifere. Dacă o încăpere a atins 21°C, robinetul termostatat se închide. Turul lui e blocat. Deci și returul. Ca la Wizz: de nu iei avionul, n-ai de unde te-ntoarce.

Bun! La încălzirea în pardoseală nu există acel calorifer cu robinet termostatat + cap termostatic. Acel robinet se pune direct în aeroport/distribuitor pe plecarea/turul corespunzător camerei. În aeroport, robinetul nu știe ce temperatură e-n Costa Rica [cameră/zonă]. Nu știe când să închidă, când să deschidă. De-aia se pune un termostat în camera/zona respectivă, Elena Udrea. Lenuța, îi dă comandă acelui robinet, aflat în aeroport, bietul. Comunică tot timpul. Lenuța poate da comandă direct acelui robinet, sau indirect. Adică: lui Băsescu prima dată, după care Băsescu mai departe robinetului. Băsescu = centru de comandă, unitate de control, UC etc. Zi-i cum vrei 🙂

Băsescu va controla toate camerele. El știe ce Elenă cere căldură, sau nu. Închide-deschide robineții ‘n-aeroport. În același timp, Băsescu, dacă cel puțin o Elenă cere căldură, va cere, mai departe, căldură Codruței Kovezi [CT, pompă căldură etc.].

Calculator încălzire în pardoseală – termostate – unitate centrală – actuatoare, UC – centrală termică

Urmează…

Bogdan

'99: Facultă instalații Cluj, '00: Management energetic clădiri, '95-azi: fan termice

Disqus Comments Loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked*

View Comments

  • "In loc de 12 x 2 W = 24 W, consumi 48 W cu actuatoarele. Sistemul ideal este când actuatoarele nu se tot închid ca-i prea cald. Asta-i rolul nostru, al proiectantilor. Automatizarile ar trebui doar sa ne “corecteze”. Ai supradimensionat? Stai cu actuatoarele închise."
    Referitor la afirmatia de mai sus, necesar termic corect, actuator in mare parte din timp deschis (sau tot timpul). Indicat actuator NC? Sau?
    Mersi!

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • NC = (normal) închis fara curent (normally closed).
      NO = (normal) deschis fara curent (normally open).
      Unde NC? Unde NO? 24, sau 230 V?

      Luam un scenariu casa de locuit.
      Casa 2 zone: Z1 = de zi, Z2 = de noapte.

      Ziua: Z1 = 21ºC, Z2 = 18ºC.
      NC nu consuma curent pe zona de noapte. Invers NO.

      Noaptea: Z1 = 19ºC, Z2 = 20ºC.
      NC nu cunsuma curent pe zona de zi. Invers NO.

      Facem o medie pe 24 ore = cam acelasi consum de curent.

      Bine. Pot fi mai multe zone, ori diferite orare, sau temperaturi.

      Alte scenarii:
      Exista 1 birou, dar și 1 hol + 2 dormitoare + 2 bai de "musafiri"? Pun NC. Consum curent doar când lucrez ceva, totusi, sau am musafirii cu jind asteptati. NC sunt închise, fara curent. Nu caldura.
      Sunt clienti ce nu opresc încalzirea peste an. Primavara se face mai cald. Sunt 21ºC. NC nu cosnuma. Toamna, începe sa scada sub 21ºC = NC încep treptat consumul, dupa scenariile de mai sus.

      Oricum: actuatoarele (robinetii termostatati pe calorifere) sunt recomandate în încaperile mai reci, sau încalzite mai rar.
      Unde se vrea caldura din belsug 24/24, nu pun niciun actuator, sau niciun robinet termostatat.
      Plec de-acasa = las mai jos termperatura per general, per toata casa.

      Recoamndat sa se stie foarte bine fluxul din casa: unde, la ce ora te vei afla. Aproximativ, normal. Împreuna cu arhitectul s-ar face scenariile.

      Scenariu cladire birouri
      21ºC în toate birourile, 19ºC pe holuri, 15º arhiva etc.
      Orar toata cladirea: 08:00 - 20:00.
      Nu ajuta la nimic folosirea actuatoarelor pentru zonele de mai sus.
      Exista o sala de sedinte cu orar total diferit? Pun aici termostat + actuator. NC, în mare parte-a timpului, nu consuma curent.
      Sunt concediati un birou întreg, ca-s pe feisbuc all day long? Închid biroul, sau pun doar atunci un termostat RF + actuator.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Salut, Bogdan,

    As vrea sa iti cer o parere legata de un proiect de incalzire in pardoseala. Poti sa imi dai un contact?

    Merci

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Buna!
      Mi-a placut articolul. Nu scurt, insa, pe intelesul celor ce vor sa priceapa :)
      Acum sa trecem la lucruri mai serioase. Intentionez sa instalez un sistem de incalzire in pardoseala pe o suprafata de 75 mp la un apartament 3 camere, parter de bloc. Am nevoie de cateva recomandari. In sesnul asta daca se poate, chiar sfaturi de la punctul 0 (barat) la punctul in care incalzirea incepe sa radieze din pardoseala :) Merci fain!

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

      • Consultanta/proiectare/asistenta = 1 euro/mp.
        Consultanta/asistenta = vorbim despre sursa caldura, stratul suport, sape, finisaje, tevi, temperaturi, grup amestec, probe, faricanti, preturi, echilibrare în sezonul rece etc.
        Proiectare = breviar de calcul + necesar de materiale (polistiren/placa, instalații hidra, automatizare).
        Desene = schite simple cu propunere trasee/forme circuite, pasi, zone termostatare, automatizare etc. Nu cu fiecare centimetru din instalatia omului.
        Nu e vorba de un proiect „frumos”, prost, pe aceeelasi calapod de România, pe care, oricum, nu-l deschide nimeni.
        Nu am timp de bibilit și completat borderouri :)

        Am nevoie de datele din Proiectare - suport.

        Am precizat astea, ca un client a crezut ca face 5 ani de facultate prin mine cu acel euro/mp + îi fac zoom pe fiecare centimetru de teava și placa cu nuturi.

        Cancel reply

        Leave a Reply

        Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Acum am obs ca ai mai avut ceva interventii.
    Eu am citit articolul dupa ce l-ai postat. și era mai "mic".
    Da', apropo. Nu functioneaza treaba cu "te-ntere' ce-i p-aci?" Ca am dat și tot nu primesc niciun mail.
    Si daca tot ai zis de folia AL. Chiar vroiam sa testez ce poate. Pentru ca nu ii vedeam logica. Buna explicatia.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Mda... Tot încep articole și nu le gat. Sau, mi se pare c-as îmbunatati vreun alt articol etc. Timpul e problema. Scuze.
      Ma ajuta un softist pe partea tehnica de site. Îs varzaaa. Zero barat. Astept și diacriticele cu jind etc. Sper sa se rezolve.
      Daniel, n-am nicio explicatie. Este fizica. Transfer de caldura etc. și io pentru ceva bai la un laptop am pierdut 2 zile pe forumuri. Unul scria: citeste manualul. Hehe... În 5 minute am rezolvat, f...-i.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Buna ziua!
    As vrea sa bag incalzire in pardoseala la o casa la rosu de 140 m2.
    Ce kit imi recomandati? Mentionez ca vreau sa ma leg la apa termala ce trece prin zona!!!
    Va multumesc.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • De la ESBE:
      1. CRD122: cca 450 euro.
      2. Vana cu 3 cai de amestec VRG331 25: cca 60 euro.

      Mai trebuie aleasa o pompa. Io prefer Grundfos Alpha2 L.
      Nu sunt bani acum pentru punctul 1? Ok. Se regleaza manual punctul 2.
      Exista și varianta completa, GRC111 25: regulatorul electronic, servomotor, pompa etc.: cca 550 euro.
      Toate produsele le putem livra.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Buna ziua!
    Imi spuneti, va rog, o parere despre
    TEAVA PEX B ALIM. APA/INCL. PARDOSEALA, CU BARIERA OXIGEN, VALROM, PN 10 BAR, D.17mmx2,0mm vs marcile cunoscute Purmo, Uponor, Rehau, pentru incalzirea in pardoseala?
    Multumesc anticipat.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • [Enervant! In afara de prezentari pompoase, nu gasim date tehnice nici pe net, nici în maCaSine. Normal: vanzareee!]
      Recomand articolele: Cele mai bune tevi & Instalatii DEGEABA!

      PE-Xb are calitati mecanice mai bune: presiuni mai mari etc. Nasol: se îndoaie greu. Se monteaza greu. Se „gâtuieste” din gresala = se taie jos. PE-Xa se incalzeste, isi revine.
      Bariera aia de oxigen, nu inteleg de ce e bagata-n fata de toti, prin prezentari. Suna fain?
      Bun. Pe Romstal spun: conductivitate termica redusa. De ce la avantaje? La î. pardoseala ne-nere' ca teava sa aiba conductivitate termica MAREEE! Tari și inginerii de la Romstal :)
      De exemplu:
      Rehau 0,35 W/mK
      Purmo 0,40 W/mK.
      Adica, Purmo da mai multa caldura, 0,40 versus 0,35, cu 14%. Nu?

      Deci. Verificati conductivitatea Valrom! Daca da 0,30 W/mK, atunci:
      3,39 lei/m DEVIN, fata de Purmo [Zic. Nu fac nicio reclama.]
      3,39 : 0,30 x 0,40 = 4,52 lei/m versus Purmo.

      RECOMANDAREEE î. pard.
      De verificat euro/W, NU euro/kilometri de teava! Ma refer la î. pardoseala.
      Presiunea nu ne-ntere` sa fie 10 bari. La 3 bari „crapa” centrala termica :) nicidecum conductele.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Am citit cu placere cam tot ce ai pus pe site-ul asta. Chiar am invatat multe. Am o casa in curs de proiectare. Vreau sa ma informez cat mai bine in prealabil.
    Bineinteles ca search-urile pe google dau primele rezultate paginile unor experti gen https://adriansarbescu.ro/care-sunt-cele-mai-frecvente-greselei-la-incalzirea-in-pardoseala/
    Multe informatii care se bat cap in cap cu ce expui tu. Macar tu le argumentezi cu ceva calcule și notiuni de fizica. In fine. O sa colaboram in curand. Ne auzim pe mail.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Pareri = 1.000.000+
      Fizica = 1
      ;)

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Daca banii nu ar fi o problema, ce sistem de incalzire in pardoseala ai alege?
    Dar pentru zonare pe fir cu senzor de pardoseala?

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Dpmdv nu cred ca vreo teava este Bcuce Lee, alta e Van Damme. Iar, Bruce Lee il bate pe Van Damme!?
      Io spun c-ar fi vorba de marketing, subiectivitatea vanzatorului, cumparatorului. Toate brandurile ne mituiesc pe noi, instalatorii/vanzatorii, cu diverse cadouri [salopete, scule, bani etc.].
      Io merg pe mana instalatorilor. Ei spun cu ce teava lucreaza bine, mai ales la temperaturi joase pe santier, ca se face teava aia „beton”. Ei spun ca geometria vreunui distribuitor-colector e de-a pixu', ca abia se leaga teava, abia se deschide robinetul de golire, dezaerisire [umplerea e foarte importanta], abia-abia incape vreun actuator etc.

      As alege sistemul de incalzire in pardoseala [de umeda vorbesc] ce permite temperaturile cele mai joase ale agentului/apei din instalatie.
      As alege ca finisaj: vopsele/rasini epoxidice. Design, culori, forme, 3D sau nu, fosforescente etc. de super-efect. Camere de vis pt. copii. Temperatura agentului cea mai mica. In plus, c-un aspirator robot, casa omului devine perfect curata. Copii mici pe jos? Nicio problema.
      Nu folosesc placile cu nuturi. Io fac pasi de 12,5 cm, ori 22,5 etc. Puterea cu nuturile e mai scazuta 3..5 W/mp.

      Despre zonare, acum scriu Automatizare incalzire in pardoseala. Nu-s fan zone. [Nu sunt bun pt. vanzari.] Vezi? și aici conteaza subiectivitatea.
      Senzor de pardoseala = senzor de siguranta/protectie, mai mult. Se pot impune t mx/min. Sau t sapa sa comande caldura/unele modele de termostate. Se duce grupu' de amestec draq = intra-n tevile alea 70..80C = sapa devine prea calda, muuult peste 29C. Unele tevi au Tmax 60C. Se duc.
      Pare-se, super nasol sanatatii este temperatura de peste 29C in zonele des folosite. Sapa n-are nimic. Vezi o terasa de beton! Iarna -20C, vara +50C: deltaT = 70 K. Pusca? Sapa din casa poate avea 20..60C. Un deltaT = 40 K max.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

      • Atunci un brand finlandez cu elemente fabricate in Suedia ar suna foarte bine. :) Ma temeam de distribuitoarele lor din "plastic" la care au trecut in ultima vreme. Dar decat metalice italienesti cu filet ciobit, mai bine asa. Cam din considerentul asta ma gandeam daca n-or fi mai buni nemtii cu termopane.

        In ceea ce priveste termostatele finlandezilor, imi par cam "troace', de aceea ma gandeam sa le combin sistemul de incalzire cu o termostatare de la divinitatea sanatatii din mitologia romana. La ultimele variante par compatibile și la filet (exterior la distribuitorul finlandez, interior in actuatoare).

        N-as folosi nici eu placi cu nuturi, dar vreau totusi sa reduc cantitatea de sapa care intra și sa protejez și tevile mai bine pe durata urmatoarelor lucrari. De aceea, daca tot trebuie un 3.5 cm peste varfuri de anhidrica și 4.5 cm din cea normala, as prefera sa intre cat mai putin material pe langa teava.

        Cancel reply

        Leave a Reply

        Your email address will not be published. Required fields are marked*

        • Nu ma pot lauda c-am inteles tot. Finlandezii din Suedia și temropanele le-am intuit. Restul nu prea.
          Material pe langa teava trebuie maxim. C-asa trece caldura de la apa la sapa, finisaj, corp uman.
          12- lei/mp XPS, 17 rolljet, 30+ nuturi. Omul pune ce vrea. Nuturile: -3 W/mp, multiplu de 5 cm [pas de 12,5 cm?] nu gama foarte variata de forme.
          Lasa vreo firma din manopera?

          Cancel reply

          Leave a Reply

          Your email address will not be published. Required fields are marked*

          • Italienii (firma de biciclete, fostii a lu' Cipollini prin 2005) cu filet ciobit se gasesc și la "universu' instalațiilor". Au niste distribuitoare metalice care par foarte robuste, dar daca le pipai putin filetu' (mai ales pe interior) o sa vezi ca-s facute ca sa dea la kg ... decat asa mai bine "plastic din poliamida armata cu fibra de sticla" de la nordici.

            In ceea ce priveste zeii, echivalentul la Higeea de la greci este Salus la romani. Deci ma gandeam sa inlocuiesc termostatarea finlandeza cu cea britanica din motive de feeling al termostatelor. De exemplu, alea cu rotita in partea de jos lasata in aer ma fac sa-mi sucesc mana (intuitiv pentru mana mea ar fi fost sa fie partea lasata in aer in sus ... mai ales ca de obicei se recomanda montarea pe la 1.3 - 1.5 m de sol). De asemenea, nu le-au marcat și ei cu o temperatura. Rotesti dupa ureche.

            Inteleg ideea de a inconjura teava cu un bun conducator (sapa) și nu izolator (nuturile), dar ... pentru mine e important sa nu ingreunez podeaua mult. Si-atunci mai putina sapa ajuta. Nu ca ma zgarcesc la cativa saci "de material" in plus sau ca mi-ar face vreun discount cel ce-o prepara fiindca ar pune mai putin material. Desi e posibil sa fie și asta un "side-effect" benefic ... Daca nuturile ocupa 1/4 din suprafata, și au 2 cm inaltime, atunci economisesc cam 9 kg/m^2 la anhidrica sau vreo 11 kg/m^2 la sapa normala pe baza de ciment și nisip. Nu e mult, dar se aduna ...

            Cancel reply

            Leave a Reply

            Your email address will not be published. Required fields are marked*

          • Interesant. Nu stiam de Salus. Lucrezi in domeniul medical, sau anturaj apropiat? Ori, pur și simplu, om citit. Stima.
            De acord cu imbinarea solutiilor din piata. Alegem, daca avem de unde.
            Exista sisteme uscate de incalzire in pardoseala. Mult mai usoare. Mda. Mai scumpe.

            Cancel reply

            Leave a Reply

            Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Super tare blogu'...explicatii ptr toata lumea, dar am și io o intrebare...

    Curba de termoreglare de mai sus pare a fi de la ceva Ariston ....ceea ce posed și io. In Exemplul tau: "Linia 0.6 = afara = +5°C, temperatura tur = 28°C" as avea in casa 20°C iar mie imi trebe mai mult, sa zicem 24°C. Cum ar trebui sa compensez diferenta temperatura? Ar trebui cumva sa deplasez "Linia 0.6" cu +4°C? Cred ca centrala face o ajustare de -/+7°C a liniei de temperatura...

    Multumesc

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Curba nu stie cât are omu în casa.
      Incerci cea mai joasa curba.
      Prea cald? O ajustezi -7C...-1C.
      Prea frig? Mergi pe urmatoarea curba. Nu ajusta!
      T mediu 26C, 31/21C, probabil = 24 în aer.

      Ar fi bun un Cube :)
      Asta ajusteaza la greu, heh!

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

      • Multumesc

        Cancel reply

        Leave a Reply

        Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Intre uponor și rehau ptr ce ai opta? incalzire pardoseala.

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Pfui! S-ar interpreta anti-reclama. Cred.
      Pentru ambele lucreaza fosti colegi de-ai mei.
      Ambele sunt ok. As spune ca alegerea e doar subiectiva.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • buna..
    o intrebare..ptr 40 mp (incalzire partiala, nu totala in pardoseala) , folosind materiale tece...cam la ce preț se ajunge?
    mersi

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Nu am preturi actualizate pe Tece.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Extraordinar! Multumesc frumos pentru acest curs unic!
    Poti sa ma lamuresti, te rog.. este capabila pompa centralei termice in condensare sa recircule apa intr-un sistem de incalzire de 160 mp pe doua etaje (P+1)? Trebuie sa ii adaug alta/alte pompa/e de recirculare acestui sistem? Nu ai scris nimic de vas de expansiune... toti recomanda vase de expansiune aiurea... :)

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Avem case de 280 mp S+P+2E incalzite doar cu pompa centralei.
      In cel mai negru caz: se interpune ulterior o pompa și gata.
      Repet: incalzirea trebuie sa mearga constant, nu cu heirupul = la maxim + oprit. și arzatorul, și pompa :)
      Despre vase de expansiune in pagina Proiectare.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Este totul ok. Vin cu o intrebare totuşi: este compatibil un termostat opentherm cu centrala immergas victrix zeus sup 32 kw ?

    Mulțumesc anticipat !

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Din câte stiu:
      - nu suportă nici senzor interior propriu,
      - OpenTherm nici atât,
      - suportă senzor exterior.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Este totul ok. Vin cu o intrebare totuşi: este compatibil un termostat opentherm cu centrala immergas victrix zeus sup 32 kw ?

    Mulțumesc anticipat !

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • Din câte stiu:
      - nu suportă nici senzor interior propriu,
      - OpenTherm nici atât,
      - suportă senzor exterior.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*

  • Salut Bogdan,

    Ma uitam pe calculatorul tau pentru estimarea costului incalzirii in pardoseala si am observat ca pentru suprafete egale, la etaj, este pus un distribuitor cu mai multe circuite decat la parter.
    Care ar este motivul acestei configurari?

    Multumesc

    Cancel reply

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked*

    • După acoperiș sunt -15 grade.

      Cancel reply

      Leave a Reply

      Your email address will not be published. Required fields are marked*