Echilibrare hidraulica. Automatizare. Economie.

Cum facem echilibrare hidraulica? Automatizare? Economie? Apa curge-ncetinel, datoritã diferentei de nivel 😉 Ceva [si] mai dificil articolul. E pentru cei ce au deja si cei ce vor avea instalatia termica, apartamente, case. Incerci?


Un calorifer nu merge nicicum? Pune centrala pe încãlzire! Cere din termostat 30°! Închide absolut toate celelalte calorifere din robinetul de sus! Surprizã! Caloriferul merge. Donate here! 🙂 Nu merge nici asa? Deschide-i robinetul de retur! Eventual, schimbã-i [tur v retur]! Idem pentru buclele din pardosealã. Nu pune n-spe pompe!


Echilibrare hidraulica + automatomatizare. Intro.

  1. Echilibrarea hidraulica ar trebui sa existe fara automatizare. Cel mai corect. Cel mai ieftin.
  2. Automatizarea ajuta la economia de energie. Familia nu e acasa. Nu se foloseste garajul. Sau 1..2 camere dintr-un apartament. Etc.
  3. Folosesti toata casa/apartamentul cu acelasi orar = un singur termostat face orarul de confort si economic.
  4. Se face încalzire doar în baie, seara, din 2 septembrie. Închizi toate celelate încaperi. Manual, sau automatizat.
  5. În timpul zilei toata familia foloseste tot parterul, pe timp de noapte tot etajul. Regim confort^economic alternativ. Un termostat jos + un termostat sus. Gata.

Paranteza [În România, de noi insine, nemtzii ne sunt prezentati ca „tehnicii” absoluti. Jos palaria pentru tehnica germanilor. Dar, absolut orice se produce-n Germania e implicit cel mai bun pe mapamond? În schimb, îmi par cei mai tari pe vânzãri.

Alt aspect. Omu’ e pãcãlit cu denumiri care sunã bine:

– barierã de oxigen. O2-ul = 20,947% din aer. Ajutã la ruginire. Dar, cumperi distribuitor de inox = neruginibil? Centrala termica are grup hidra de inox/alama etc. Distribuitor de alama = cupru + zinc. Rugineste? Se-nverzeste, doar. Dai cu zamã de lamâie si gata. Io recomand plasticu‘ bio-degradabil 🙂 Bun. E ok bariera asta.

– distribuitor-colector. La ce foloseste? La pardoseala, cam constrânsi.

– zone de temperatura. Zona Zoster? La instalatii = încapere/i, parti din casa ta: zona de zi, zona de noapte, zona copiilor, zona garajului etc. Zone folosite între anumite ore din zi. Vorbeste cu arhitectu’ de zone, nu cu Rehau, sau Uponor!

– grup hidraulic. Nu e format din prieteni, cã din chestii des-inutile de instalatii: pompe, termo-manometre, robineti 2, 3 cãi.

– butelie de egalizare. Egalitatea de sanse între sexe. Între tur si retur? Între distribuitor si teu?

– instalatii germane, produs în Germania. iPhone, Samsung, Google? Teslã? Nokie? Ferrari? Instalatii: date tehnice si gata. Poate fi chiar produs românesc. Nein?

– panouri fotovoltaice. Doar zece la scoala? Esti pe panou. Foto = selfie? Voltaic = galvanic. Nu recuperezi banii veci-pururi.

– tuburi vidate. La aspirator avem un tub pe unde tragem prafu’. Vidãm senviciurile. Amortizezi investitia odata cu cele fotovoltaice 🙁

– recuperator de caldura. Ai dat bani împrumut? Ok. Recuperezi cãldurã, nu banii 🙁

Vorbesc de România, teren cu gaz. Evident, teren mai scump.

– existã n³ denumiri care vââând.] Paranteza închisa


Dez-echilibrarea hidraulica. Consumul mai mare de energie.

[read more=Continuã! less=Ascunde!]

Poate fi consum mai mare de gaz, energie? Claro que sí.

Ai diferenta de 4 grade între ultima camera din apartament, ori camera de la etaj si cea unde se aflã termostatul. Pui termostatul pe 26°C, sa ai 22°C în „ultima” camerã.

Termostatul la pardoseala închide actuatoarele. Capul termostatic închide caloriferul. Ok. Dar, ai bãgat deja prea mult agent 007, termic. Ajungi cu +2°C peste cât ai dori. La pardoseala chiar +3..4°C. Calorifer mare? Pas necorespunzator? = inertie termica mai mare.

Echilibrare hidraulica calorifere, pardoseala. Proba de eficacitate.

Am citit primele gãsiri ale lui Goagãl. Grea aritmetica. Stiai ca hoarnele-alea de la uzine sunt hiperboloizi cu o pânzã? Hmm.

Hai, sa vedem un sondaj! Nu sondaji.

Ce te intereseazã?

Dac-ai votat, vezi pãrerile!

Echilibrare hidraulica = exact temperaturile predorite-n încaperi, de fapt. Indiferent de orar, automatizare. Când este cerere de cald peste tot. La încalzirea în pardoseala, ne-ntere’: cald aerul + calda podeaua, ambelepeste tot, în acelasi timp, fara orar, fara automatizare.

La casa omului, extrem de rar se considera caldura partial: regimul confort în zona A sa excluda confort în zona B. Ori cald în A, ori cald în B. Nu. Consideram cerere de caldura în toata casa, A + B.

Noi, instalatorii, am fi corecti [lege/norme] fata de om, daca facem probele: 1. de presiune, 2. de eficacitate.

  1. De presiune. Împingem apa aia pâna-n fund la taxatoare, cam 1,5 x presiunea maxima-n instalatia omului. La CT gaz de perete presiune maxima 3 bari. Presiunea de proba4,5 bari. Chiar de ai distribuitor, you should do this pressure test!
  2. De eficacitate. Nu-i nicio noutate, nicio scofalã. Iei termometru’ de sub brat si mergi cu el prin camere. Citesti temperaturile. Sistem cu, sau fara distribuitor. La pardoseala, verificam si podeaua. Temperaturi dorite initial = temperaturi masurate.

Echilibrare hidraulica calorifere, pardoseala. Temperaturi de calcul.

Normativele impun valori minime de respectat. Dar, muschii omului vrea’ alte temperaturi. Se aleg cam cum vrea sotia. Camere, holuri 22°C, bãi 24°C. În garaj ca vei mesterí cândva ceva? Veci! Dar, ma rog, vrei 18°C de calcul. Asa se aleg temperaturile de calcul. Io fac necesarul de caldura. Ar trebui sa pun calorifere, sau pasi ai buclelor, astfel încât omul sa aiba exact temperaturile aerului cerute initial de muschii sãi. La pardoseala si podeaua, nu doar aerul. Însã, nu mai mult de 29°C prin camere, 33°C prin bãi.

Echilibrare hidraulica calorifere. Robineti de retur.

Ai dat deja banii pe: robinet tur + robinet retur pentru fiecare calorifer. Ãla de tur nu face niciun reglaj. Nu-l tot învârti! Geometria lui nu e gândita pentru reglaju’ ãsta. Folosesti robinetul de retur. Cum?

Robinetul de retur are un capacel din plastic, sau din ceva metal. Dai jos astupushul. Surprizã! Vezi ceva butuc pe care-l poti învârti. Nasol. Trebuie sa ai în casa surubelnita lata, sau cheie imbus. Pfui! Si io greu m-am învatat cu denumirile astea. S-ajut: poze.

Echilibrare hidraulica -- robinet retur
Echilibrare hidraulica — robinet retur
Echilibrare hidraulica -- surubelnita lata
Echilibrare hidraulica — surubelnita lata
Echilibrare hidraulica -- cheie imbus
Echilibrare hidraulica — cheie imbus

Învârti exact ca p-un capac de borcan cu zacuscã. Butuc în jos = închis. Butuc în sus = deschis. Ar fi un fel de opritor la deschiderea totala. Treci de opritor? Ghinion! Inunzi. Dar, nu e capãtul lumii. Într-un calorifer de 22/600/1000 mm sunt cca 5,4 litri de apã.

Simplu acum. Camera mai calda = închizi muuult. Nu te stresa! Închide cu curaj! Daca vei observa ca încaperea devine „mai rece”, re-deschizi putin-putin. Cam asa te vei distra cu toate caloriferele. Termometrul pentru febrã aratã temperatura aerului, tu învârti butuciiãia.

Echilibrare hidraulica pardoseala. Debitmetre.

Cu debitmetrele e mai simplu. Pompa centralei, sau grupului trebuie sa mearga. Tot ca pe-un capac de borcan, învârti doar cu mâna: chestia rosie urca si coboara. Pozitia pe care se afla = debitul acelei bucle, în litri pe minut. Nu e obligatoriu sa fie acelasi debit pe toate buclele. Chestiile rosii pot fi pe diferite niveluri sa fie în aer si pe podea temperaturile ok prin încaperi.

Echilibrare hidraulica calorifere. Cum se face?

Ar fi super sa echilibram hidraulic deja din diametre tevi, calorifere/pasi, dupa care din robinetii de retur/debitmetre. Prea complicat. Skip!

Instalatie nou-nouta? Echilibrare perfecta? Vezi, în josul articolului:Tichelmann!


Ok. Ai caloriferele si pasii dimensionati dupa normativul românesc = ezermeshteru’ OLX = cubaju’ & pas de 10 cm. Clar: ai temperaturi total aiurea prin încaperi/pe podea. Nu-i stres. Chiar si la dimensionare corecta se intervine putin.


Echilibrare hidraulica calorifere, apartamente & case p-un nivel

Repet: la echilibrare hidra ne-ntere’ doar temperaturile aerului din camere. Nu ne-ntere’ denumiri de super-ingineri: deltaT 7°C, diferential, temperaturi calorifere etc.

Apartament cu 4 camere. 6 calorifere. Ok. Cupru 22, 18, 15 mm. Normal, apa e ca omu = lenesã. Prefera primul calorifer, cam 50%. Al 2-lea cam 50% din ce-a ramas. Al 3-lea 50% din cei 25% = 12,5%. Uite! Tot asa, al 6-lea calorifer primeste un caca-mitzi de agent termic. Bietu’! Poti avea pompa lu’ Peshte, ori super-grupul hidraulic, cã apa tot cum am spus adineauri merge. Mai repede. Si?

  1. Centrala termica trebuie sa mearga pe caldura. Cere cu termostatul 30ºC! Alege pe tur 35..45 grade. Toate caloriferele deschise.
  2. CEA MAI IMPORTANTÃ FRAZÃ. Primul calorifer. Închizi butucul total. Lipesti urechea de calorifer. Re-deschizi butucul. Auzi cum În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau în cale. Cel mai mic vuiet = te opresti. Ramâne pe pozitia aia. Mergi la al 2-lea calorifer.
  3. Idem 2. La acelasi vuiet te opresti.
  4. Idem 3 pâna la ultimul calorifer. Cum ar veni: „împingem” apa spre ultimele calorifere.
  5. Ultimul calorifer ar trebui sa fie deschis total.
  6. Prea închisi robinetii de retur = pompa consum mai mult curent. Echilibru-n toate. Re-deschizi conform pct. 11 si 12.
  7. Verifici doar partea de sus a caloriferelor = un fel de distribuitor, de fapt. Ar trebui sa fie calda toata lungimea. Spre aerisitor rece? Dez-aerisesti. Partea de jos nu te-ntere’ deloc.
  8. Ar trebui ca toooate caloriferele, în aceeelasi timp, nu peste 15 minute, sa aiba aceeasi temperatura. Repet, insist: numai partea de sus, TOATA.
  9. Viteza apei = cca 1 metru pe secunda. Conducta de tur între CT si calorifer = 20 metri? În +/-20 secunde, partea de sus trebuie sa fie calda.
  10. Acum, esti un om echilibrat. Beton!
  11. Astepti Crãciunul cu cadouri si ger, -12°C. Daca n-ai febrã, folosesti termometrul pentru a vedea temperaturile aerului din cameri’.
  12. Simultan, în acelasi timp, deschisitotirobinetii tur, o camera e mai caldã, alta mai rece? Mai închizi din retur unde e cald, mai deschizi unde e rece.
  13. Cam atât. Abia acum putem vorbi de automatizare, daca vrei sa adopti orare si temperaturi dupa vrerea copiilor, sotiei, si… a ta, hai! Internet etc.

Echilibrare hidraulica calorifere, case cu etaj

La fel ca-n cazul apartamentelor. Doar cã ai mai muuult de sapã. Occhio! Echilibrarea se face cu centrala pe cerere de caldura + toate caloriferele „merg”. Insist. NU pune n-spe pompe! Ai rabdare cu reglajul! Spor 🙂

Nu conteaza ca e casa cu 3..4 niveluri. Sistemul e închis. Pompa doar recircula la nesfarsit apa: CT-calorifere, calorifere-CT. Curios, pe verticala, la aceeasi distanta orizontala de CT/coloana, caloriferele sunt aprox. egale dpdv hidraulic. Cele mai dezavantajate sunt caloriferele îndepartate pe orizontala, indiferent de nivelul centralei termice – demisol, parter etc. Deci: închizi multreturul caloriferelor de langa coloana, indiferent de nivel.

Echilibrare hidraulica - schema principiu casa
Echilibrare hidraulica – schema principiu casa. Cel mai încarcat CONTEAZA. Nu neaparat lung.

Echilibrare hidraulica calorifere. Sisteme cu distribuitor-colector.

Ideal ar fi în distribuitor o viteza sub 0,15 m/s. E mult mai mult. Nu conteaza, neaparat, traseul cel mai lung ditribuitor-calorifer. Verifici temperaturile camerelor. Reglare hidra: idem mai sus.

Daca permite cutia, legi distribuitor dreapta, colector stânga. Ajuta echilibrul hidra 😉


Echilibrare hidraulica pardoseala. Cum se face?

Seamana foarte mult cu ce spuneam în cazul caloriferelor. Schimbarile sunt mai lente. Dureaza mai mult.

Pe scurt. O camera cu aer mai cald tot timpul, dar podea rece? Mai închizi din debitmetre. Mult, cu curaj. Nu tuseste instalatia. Devine mai rece aeru-n camera? Re-deschizi putin. Etc. Pe extins, vezi mai jos!

1. Diferente de temperatura între camere

Centrala + toate buclele trebuie sa mearga. Ceri din termostate 30°C. Masori temperaturile aerului prin încaperi. Pot fi oricât. Diferentele de temperaturi trebuie sa fie cum le-ai ales: y°C prin camere, [y+2]°C bai, [y-4]°C garaj etc. Unde e prea cald aerul, reduci din debitmetru. Muuult, cu curaj. Chiar de ar fi debit de 0,1..0,5 l/min. Astepti, probabil, 0,5..2 ore. Verifici. Apare alta încapere mai calda. Reduci si aici. Te tot distrezi în acest fel 1-2 zile, poate. Ai aproximativ diferentele dorite: 25°C, 27°C, 21°C etc. Mergi la pct. 2.

2. Diferente de temperatura între cât cere termostatul si cât este real

Pui termostatele de ambient pe temperaturile vrute: 20°C camere, 22°C bai, 16°C garaj. Termostatele vor opri circuitele corespunzatoare, la 20,5°C. Evident, nu vei avea la milimetru 20,5°C, de exemplu. Vor fi 20°C +2, sau +3 etc. Unul din termostate arata cea mai mare diferenta, de pilda: +4 grade. Hopa! Aici mai poti reduce. Apare altundeva diferenta de +4°C. Reduci si aici. Etc. Observi ca ai peste tot cam aceeasi diferenta pe toate termostatele. Indiferent cât de mare: 2, sau 3, 4+ grade. Important este sa fie aceeasi diferenta între cât cere termostatul si real. Esti un om super-echilibrat. Vei observa: podeaua are cam aceleasi temperaturi prin incaperi 😉


Instalatia este cu calorifere + pardoseala? Reglezi atât din debitmetre,cât si din robinetii de retur. Succes! 😉


Indiferent [calorifere si/sau pardoseala], termostatele arata în plus cu peste 1 grad? Reduci temperatura apei din centrala termica, sau din grupul hidraulic. Poti reduce si viteza pompei/pompelor. Pentru astea, vezi:Temperatura joasa, senzor extern & intern+Putere minima, raport de modulare. Acum, chiar ca esti un om perfect-echilibrat: best-confort, best-economie, best-viata instalatie & viata nepoti [poluare minima] 🙂



Automatizare calorifere. Robineti termostatati.

Pui mâna pe robinetul de tur obisnuit. Închizi caloriferul. Robinetul termostatat închide singur la 12°C, fara efort uman. Reglezi între 5..30°C.

Robinet termostatat + cap. Se dilata-contracta ceva chestie mecanic, fizic, gratis. Capii pot fi cu orar, sau WiFi. Au ceva baterie, acumulator.

Automatizare calorifere -- robinet termostatat
Automatizare calorifere — robinet termostatat

Automatizarea NU face echilibrare hidraulica. [Exista ceva robineti de echilibrare hidraulica jmecheri. Dar, nu e cazul omului cu casa lui.]

Termostatatii ajuta, totusi. O camera e mai caldurosa, robinetul termostatat se închide. Apa merge în restul caloriferelor, deci. Va fi o decalare în timp a caldurii prin camere.

În apartament, 2 camere nefolosite. Robinet + cap termostatat pe calorifer. Reglez pe 12°C. Se închide. Apa calda, agentul 007, nu mai poate intra. 007 nu se mai raceste. Nu mai consum energie. Casa, incaperi nefolosite = temperatura de garda. Economie.

Sau. Copiii învata rapid orice. Se obisnuiesc. Pleaca la scoala, reduc 3 grade din robinet. Se-ntorc de la scoala, urcã temperatura. Totusi, nerecomandat pentru perioade relativ scurte: sub 3 ore. Constati tu.

Automatizare calorifere. Citire temperaturi camere pe telefon.

Vrei sa vezi pe Samsungu’ tãu temperaturile din camere? Pui câte-un senzor Allview. Ce dacã-s români? Nu masoara ca-n Germania?

Automatizare calorifere. Citire + reglare temperaturi incaperi de pe telefon.

Vrei sa vezi + sa controlezi temperaturile. Pui ceva care-ti executa ordinele: actuatoare, robineti termostatati WiFi etc. Simplu 😉

Vezi FibaroTe vede-n trafic încã? Amânã cãldura. Nasol: Polonia. Bleah‘ 😉

Echilibrare hidraulica -- Fibaro
Echilibrare hidraulica — capi termostatici Fibaro

Automatizare pardoseala. Actuatoare termoelectrice + termostate de ambient.

Pentru calorifere exista robineti simpli, sau robineti termostatati. Exact asa exista si-n cazul distribuitoarelor: 1. simple = fara robineti termostatati, sau 2.cu acei robineti termostatati. Capul termostatat de la calorifer devine actuator. Se poate monta, la fel de bine, si-un cap obisnuit de calorifer.

Distribuitoare simple: închis-deschis cu mâna. Cele termostatate + actuator: fara mâna omului, automat.

Automatizare pardoseala -- distribuitor simplu, fara robineti termostatati
Automatizare pardoseala — distribuitor simplu, robineti manuali
Automatizare pardoseala -- distribuitor cu robineti termostatati, actuatoare nemontate
Automatizare pardoseala — distribuitor cu robineti termostatati, actuatoare nemontate
Automatizare pardoseala -- distribuitor cu robineti termostatati, capace închidere-deschidere
Automatizare pardoseala — distribuitor cu robineti termostatati, capace închidere-deschidere

Actuator termoelectric. Consuma cam 1,8 W curent electric. 24, 230 V. Curentul încalzeste ceva chestie care se dilata-contracta. Durata unei curse: cca 2 minute. Primeste curent „de la” termostatul de perete.

Automatizare pardoseala -- actuator
Automatizare pardoseala — actuator
Automatizare pardoseala -- termostat
Automatizare pardoseala — termostat incalzire^racire

Automatizarile au un milion de variante. Câteva exemple de scenarii:

  1. Cel mai simplu. Încalzesti toata casa cu acelasi orar = un termostat comanda centrala termica si gata. Fara actuatoare si alte termostate.
  2. Ai un orar pe parter, un orar pe etaj = un termostat comanda un singur actuator, pe intrare distribuitor, fara 7 actuatoare. Unul pe parter. Altul pe etaj. Poti, chiar, opta pentru un robinet termostatat + cap, de 3/4”, sau 1”, fara cabluri electrice. Pentru a comanda centrala termica, folosesti un termostat fara fir si-l iei cu tine la etaj noaptea. La parter, ziua. Temperetura lui = putin sub temperatura capului termostatat.
  3. Distribuitorul se afla in garaj. Are temperatura garajului. Pui capi termostatati cum sunt pentru calorifere si punct.
  4. Doresti 4 zone parter, 5 zone etaj. Mai complicat. Termostatele comanda actuatoarele corespunzatoare zonelor. Individual, sau prin unitate centrala.
  5. Vrei comanda + control general, sau în fiecare zona de pe telefon? Se poate adopta.
  6. Sunt automatizari ce se pot integra sistemului centralizat de comanda smart al casei: securitate, iluminat, audio, umiditate etc.

Complicat cu echilibrarea si automatizarea? Dar, ai avea bugetul = Uponor Smatrix! Finlanda, Suedia 🙁 Rezolva problema cu echilibrarea hidra si a temperaturilor vrute în aer + podea. Vede ca o camera e mai calda. Tot închide-deschide partial actuatoarele acelei încaperi. Vezi videoSmatrix!

[/read]

Pfui… Nu foarte simplu. Succes, oricum!

 

16
Zici, sau contrazici ceva?

5 Comment threads
11 Thread replies
1 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
7 Comment authors
  Te-ntere' ce-i p-aci? Pune-un email!  
Dã-mi de stire!
Kolf Leading

Calculul “presiune minima” de pe desen este fundamental eronat. La fel si afirmatia dintr-un comentariu ca pe verticala te ajuta termosifonul. Nu este relevant.
Sistemul de incalzire functioneaza in circuit inchis. Pentru fiecare molecula de apa care pleaca din pompa, o alta molecula de apa este impinsa inapoi in pompa. Asta inseamna ca pompa trebuie doar sa imprime moleculei suficienta energie incat sa invinga forta de frecare dintre molecule. Din acest punct de vedere, NU CONTEAZA INALTIMEA CLADIRII. Tu nu trebuie sa invingi gravitatia, pentru ca molecula care vine de sus in jos, in cadere libera, acumuleaza energia cinetica necesara ca sa urce inapoi in varful instalatiei, sub actiunea gravitatiei. Pompa trebuie sa invinga doar frecarile din teava (dintre moleculele de apa, respectiv dintre molecule si peretii tevii).

Rezultatul este exact acelasi, chiar si cu centrala oprita si cu apa din instalatie rece, de aceea spuneam ca termosifonul NU CONTEAZA.

Masurarea presiunii in metri coloana de apa la pompe de circulatie in circuit inchis nu este o alegere foarte inspirata, creeaza confuzie, dar n-avem ce face, ne adaptam.

Frecarile sunt cu atat mai mari cu cat viteza apei este mai mare (debit mai mare).

Inaltimea “geometrica” a cladirii are alt efect: creeaza o diferenta de presiune hidrostatica intre cel mai inalt si cel mai jos punct. De exemplu, sa zicem un bloc de 10 etaje x 3 m / etaj = 30 m. Daca presiunea hidrostatica in instalatia noastra la ultimul etaj este 1 bar, atunci la parter va fi 4 bar. Va trebui sa tinem cont de asta cand alegem supapa de siguranta, cand alegem fitingurile si tevile, cand alegem vasul de expansiune, samd.

Astfel, o pompa de 6 mCA ~= 0.6 bar va putea asigura circulatia intr-un circuit INCHIS, cum sunt cele de incalzire, chiar si intr-o cladire de 10 m inaltime, cu conditia ca, la debitul nominal, frecarile din teava sa nu provoace o cadere de presiune mai mare de 0.6 bar.

Kolf Leading

Hai sa facem un experiment, ca la Mythbusters.
Luam 25 m de teava de cupru de 18 mm si o pompa Wilo Yonos Pico 25/1-4 (cu presiune maxima disponibila 4 mCA).
Facem o bucla de 10 m inaltime din teava de 18 mm. Montam pompa in partea de jos a buclei. Atat. Doar pompa si bucla, fara nici o sursa de caldura. Umplem “instalatia” cu apa rece de la robinet si dam drumul la pompa.

Ce zici, va circula apa prin “instalatie”?

Andy

Pe cand si un articol despre aerisirea corecta a unei instalatii complexe? Ar merge foarte bine pe langa acesta cu echilibrarea hidraulica!

Vlad

Felicitari pentru articole! Au spirit practic si ii ajuta mult pe cei care chiar doresc sa invete si sa inteleaga ceva. Multumim!
2 intrebari:
– sa inteleg ca la echilibrarea caloriferelor, primele calorifere dinspre centrala raman aproape inchise si dupa ce s-a facut reglajul, mai au eficienta in felul asta?
– la incalzirea in pardoseala exista actuatoare cu echilibrare hidraulica automata; reglajul manual din debitmetru poate face acelasi lucru (adica odata reglat bine din debitmetru vei avea pe termen lung un Dt mic in pardoseala pentru confort sporit, cum se lauda actuatoarele automate?)

Cristi

Salut. Felicitari pentru articol. Este pe intelesul tuturor. Am o casa parter+etaj unde vreau sa pun 2 distribuitoare cu butelie de egalizare si pompa in camera tehnica, dupa centrala si fara grupuri de pompare separate. Oscilez intre teava, distribuitoare etc. Rehau sau Uponor, iar pentru automatizare Uponor, Rehau sau Salus? Uponor are comunicare bus si eu deja am facut traseele cu cablu 4X0.75 si am tencuit peste. Le pot folosi oare pentru comunicarea bus? Ce parere ai intre cele 3 optiuni?

Sus! Iancu-i dus.